„Trofeul” SuperCupei Mondiale, la București: Franța lui Mbappe asediază „Arena Națională”, cu un bobârnac pentru „tricolori”!!

În funcție de jocul rezultatelor din ultima fază a Grupei F, una dintre marile echipe ale continentului urma să joace în „optimi” pe „Arena Națională”. S-a nimerit să fie Franța, care, deși a remizat cu Portugalia, campioana en-titre a Europei, va apărea în sufletele noastre ca un musafir. S-a „nimerit”, pentru că, după acest 2-2, Germania ar fi putut câștiga grupa, numai că, după ce a remizat cu elevii lui Deschamps, Ungaria a produs încă o surpriză, la Munchen. Da, Franța va juca la București, „le jour de gloire est arive!”… 

Campioana lumii, care va întâlni surprinzătoarea Elveție, este un oaspete dorit și meritat de români, pentru că – indiferent de ezitările din meciul cu Ungaria și de faptul că în prelungirile jocului cu Ronaldo&co s-a blocat cu piciorul pe frână – echipa lui Deschamps joacă fotbal și știe să facă planeta s-o aplaude.

Roadele Grupei F promiteau ca la București să fie detașați unii dintre profesorii aureolați ai „universităților” fotbalului mondial. Fie că era vorba despre Franța, despre campioana continentală Portugalia sau chiar despre eternul „Mannschaft”, care ne obligă să facem mereu economie la respirație, capitala României urma să devină o gazdă meritorie, cu pixul și caiețelul pregătite să reînvețe jocul de fotbal.

Mbappe și campionii lumii vin la București să schimbe trista lene cu un premiu meritat de români

Naționala României n-a meritat să joace la Euro, dar uneori e bine să primim lecții, de la alții. Nu să le „luăm”, ci să le primim… Dar, dacă „tricolorii” n-au izbutit să ne fericească privirile „pe viu” cu vreo două – trei meciuri care trebuiau jucate la București, publicul românesc pare sortit să privească fotbalul adevărat și să simtă, poate pentru o altă echipă națională, emoția cu care le-a rămas datoare echipa lui Rădoi.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Cetățenii acestei țări, care până și pe vremea comunismului se săturau mâncând doar fotbal prin gaura covrigului, s-au plictisit de TV și la cât iubește românul acest sport, chiar ne-a pus Dumnezeu mâna în cap, cadorisindu-ne cu o echipă precum Franța, pe „Arena Națională”.

Campionii mondiali s-au jucat precum mâța cu șoarecele cu Ungaria, până când s-au trezit în situația în care rolurile păreau să se inverseze. Apoi, în finalul partidei cu Portugalia, așa numita „SuperCupă Mondială”, s-au transpus într-un „dolce far niente” perfect. Ciudată milă, tristă lene! Era, însă, cumva firesc, pentru că ambele echipe își văzuseră sacii în căruță. Cu Elveția, va fi altfel. Dacă nu vor merge „ceas”, visătorii lui Deschamps vor sforăi în personalul de Paris, astfel că vom avea ce vedea.

Când fotbalul mioritic trăiește precum banul în punga săracului, iar foștii selecționeri se „faultează” la „teveu”, românul are nevoie de medicamentul ierbii proaspete de acasă, un substitut firesc și sănătos în dauna toxicității provocată de pofta pusă-n cui și a iluziei de a fi martorul istoriei, provocată de ecluza ecranelor. Un spectacol oferit de campioana lumii și de vedetele sale, Mbappe, Griezmann și Benzema, este un moment de referință pentru noi, cei contemporani cu deziluzia din propria bătătură.

Suporterii „cocoșilor galici” au avut fler: au încurcat Budapesta cu Bucureștiul!

Am râs cu toții de suporterii Franței, care s-au trezit la București, deși voiau să ajungă la Budapesta. Iată că, uneori, rătăcirile devin un act de maturitate. Băieții au avut fler, astfel că vor mai petrece câteva zile în minunatul nostru oraș torid și stropit cu grațioasele licori servite de fete cochete, în inima Centrului Istoric. Să vezi și să nu crezi, câtă inspirație zace-n conceptul de fatalitate…

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Și pentru că parcă nu era de ajuns, Franța a încheiat la egalitate cu Portugalia, după un meci cu trei penalty-uri, astfel că s-a calificat de pe locul 1. Vorba aceea, oare cine nu vrea să joace la București, mai ales când ți-ai trimis și avangarda mahmură să ocupe, din timp, un loc în istoria fotbalului nostru, pe care, pe vremuri, ne-o făceam singuri, dar acum ne-o scriu alții…

Luni, 28 iunie, va deveni un moment de referință în ce ne privește, indiferent de numele echipei cu care simpatizăm la Euro. Dincolo de faptul că „rămânem și noi, aici, la rendez-vous-ul fotbalului continental”, ne încearcă bucuria de a vedea Zei plutind în iarbă, asta în condițiile în care nu va ploua torențial pe firavul gazon al „Arenei Naționale” și-i vom îngropa, la propriu, pe campionii mondiali și pe elevețieni. Dar, pe lângă voioșia produsă de un astfel de eveniment, intră în teren și puterea exemplului…

Elveția trăiește clipa. Noi ne-am scufundat în… antena televizorului

Patimile nu se trăiesc pe sistem „voyeuristic”, ci se trăiesc TRĂIND clipa. De când Tovarășul Nea Nicu i-a învățat pe mulți compatrioți cum stă „șpilul” cu farmecul „nechezolului”, un înlocuitor proletar al cafelei, iar cei mai somnambuli dintre noi vedeau berea străină doar în filmele difuzate, nocturn, de vecinii bulgari la „Studio X”, ne-am format o oglindă din patimile celorlalți. Habar n-am mai avut și nici nu prea am vrut să învățăm să ne iubim pe noi înșine.

Micile excepții, oferite în covârșitoare parte de Generația de Aur, sunt slăvite și astăzi, precum o icoană. Alții, însă, ne învață că o icoană restaurată nu-și pierde deloc din puritate, ba mai mult, își recapătă farmecul perenității.

Dincolo de Franța, aici va juca și Elveția. Cum oare „ceasornicarii” pot anunța, deseori, ora fixă la turnee finale, iar noi rămânem la ora de iarnă cosmică? Grație echipelor calificate la Euro, printre care Franța și Elveția, care ne vor oferi acest regal, mai uităm și noi de durerile „casnice”, adică de acelea produse de „faliții noștri”. Vorba clasicului în viață Adrian Minune, „ce miracol, ce… minune” că mai vedem și noi cum se folosește jocul de fotbal, dincolo de micile rivalități interne și de eternele scuze.

Românul din peluză nu are nevoie de justificări pentru eșecuri. Știe că ele sunt nocive. Românul care cumpără bilete din puținii bani pe care îi câștigă, pentru a fi martorul turbulențelor Echipei Naționale, are nevoie ca o nouă generație de jucători, deveniți certitudini și nu eterne speranțe, în frunte cu un antrenor coerent, să-l reînvețe alfabetul mândriei. Dincolo de un meci de tipul Franța – Elveția, care trimite un bobârnac moral în năsucurile „tricolorilor”, acesta ar fi adevăratul trofeu.