Donald Trump a emis, la aproximativ opt ore după ce a depus jurământul, un ordin executiv prin care retrage Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății. Președintele SUA a citat o serie de motive pentru retragere, inclusiv „gestionarea defectuoasă a pandemiei COVID-19” de către OMS și „eșecul de a adopta reformele necesare urgent”. El a mai afirmat că agenția solicită „plăți necinstite” din partea Statelor Unite și s-a plâns că China plătește mai puțin.
Textul ordinului executiv de luni citează „gestionarea defectuoasă de către organizație a pandemiei COVID-19 care a apărut la Wuhan, în China, și a altor crize de sănătate la nivel mondial, eșecul său de a adopta reformele necesare de urgență și incapacitatea sa de a demonstra independența față de influența politică inadecvată a statelor membre ale OMS”, ca motive pentru retragerea SUA.
„Acesta este unul (un ordin n.r.) important”, i-a spus Trump unui consilier în timp ce se pregătea să-l semneze, menționând decizia sa din 2020 și convingerea sa că SUA plătesc prea mulți bani organizației în comparație cu alte țări. De asemenea, în 2020, Trump a acuzat în mod constant organizația că a ajutat China în presupusa mușamalizare a originii Covid-19 și a permis răspândirea acesteia.
Măsura nu a fost una neașteptată. Trump s-a exprimat împotriva OMS încă din 2020, când a atacat agenția din cauza abordării sale față de pandemia de coronavirus și a amenințat că va opri finanțarea. În iulie 2020, Donald Trump a luat măsuri oficiale pentru a retrage SUA din agenție. Dar, după ce a pierdut alegerile din 2020, amenințarea nu s-a materializat. În prima sa zi în funcție, 20 ianuarie 2021, fostul președinte Joseph R. Biden Jr. a blocat intrarea în vigoare a acesteia.
Părăsirea OMS ar însemna, printre altele, că Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) nu ar mai avea acces la datele globale pe care agenția le furnizează. Atunci când China a realizat secvențierea genetică a noului coronavirus în 2020, aceasta a transmis informațiile către OMS, care le-a împărtășit cu alte națiuni.
Recent, OMS a devenit ținta conservatorilor în ceea ce privește activitatea sa pentru un „tratat privind pandemia” cu scopul de a consolida gradul de pregătire în caz de pandemie și pentru a stabili politici obligatorii din punct de vedere juridic pentru țările membre privind supravegherea agenților patogeni, schimbul rapid de date privind focarele de infecție și crearea de lanțuri locale de producție și aprovizionare cu vaccinuri și tratamente, printre altele.
Discuțiile privind tratatul au eșuat anul trecut. În Statele Unite, unii parlamentari republicani au considerat acordul drept o amenințare la adresa suveranității americane.
Dr. Ashish Jha, care a fost coordonatorul răspunsului la Covid-19 al Casei Albe în timpul administrației Biden, a numit decizia lui Trump de a se retrage din OMS în al doilea său mandat o „eroare strategică”, relatează CNN. „OMS este o organizație destul de esențială și odată cu retragerea Americii, se creează un vid politic pe care o singură țară îl poate umple și aceasta este China.”
El a prezis că, în absența finanțării și a lidershipului din partea SUA, China va face un pas înainte în organizație, ceea ce ar putea, la rândul său, „să ofere Chinei mai multă influență politică în întreaga lume”.
Lawrence Gostin, profesor de drept al sănătății publice la Universitatea Georgetown, a declarat într-o postare pe X că retragerea din OMS este „cea mai importantă dintre toate” acțiunile executive ale lui Trump de luni. „Este o decizie prezidențială cataclismică. Retragerea este o rană gravă pentru sănătatea mondială, dar o rană și mai gravă pentru SUA”, a adăugat el.
Jha a avertizat că retragerea din OMS slăbește organizația, deoarece aceasta se bazează foarte mult pe personalul și expertiza SUA, în special în ceea ce privește monitorizarea gripei la nivel global.
Ordinul executiv al lui Trump solicită secretarului de stat și directorului Biroului de Management și Buget să „întrerupă transferul viitor al oricăror fonduri, sprijin sau resurse ale guvernului Statelor Unite” pentru OMS. Cu toate acestea, este nevoie de un an pentru a se retrage complet din organizație și există o obligație pentru SUA de a continua finanțarea acesteia timp de un an.
„Dar cine va pune în aplicare această obligație? Va fi Donald Trump intimidat de normele globale privind aceste lucruri?”, se întreabă Jha.
Gostin, care este, de asemenea, O’Neill Chair in Global Health Law la Georgetown Law, a declarat într-o postare ulterioară că acțiunea este „plină de erori juridice și factuale”. „Trump nu așteaptă un an, așa cum a cerut Congresul. El demontează angajamentul și finanțarea SUA acum. Acest lucru este ilegal și reprezintă o gravă eroare strategică.”
Organizația Mondială a Sănătății a transmis o reacție în care precizează că regretă anunțul conform căruia Statele Unite ale Americii intenționează să se retragă din organizație. „OMS joacă un rol crucial în protejarea sănătății și securității oamenilor din întreaga lume, inclusiv a americanilor, prin abordarea cauzelor profunde ale bolilor, prin construirea unor sisteme de sănătate mai puternice și prin detectarea, prevenirea și răspunsul la urgențele sanitare, inclusiv la focarele de boli, adesea în locuri periculoase unde alții nu se pot duce.
Statele Unite au fost membru fondator al OMS în 1948 și de atunci au participat la modelarea și guvernarea activității OMS, alături de alte 193 de state membre, inclusiv prin participarea activă la Adunarea Mondială a Sănătății și la Consiliul executiv.
Timp de peste șapte decenii, OMS și SUA au salvat nenumărate vieți și au protejat americanii și toți oamenii de amenințările la adresa sănătății. Împreună, am eliminat variola și împreună am adus poliomielita în pragul eradicării. Instituțiile americane au contribuit și au beneficiat de pe urma apartenenței la OMS.
Cu participarea Statelor Unite și a altor state membre, OMS a pus în aplicare în ultimii 7 ani cel mai mare set de reforme din istoria sa, pentru a transforma responsabilitatea, rentabilitatea și impactul nostru în țări. Această activitate continuă.
Sperăm că Statele Unite se vor răzgândi și așteptăm cu nerăbdare să ne angajăm într-un dialog constructiv pentru a menține parteneriatul dintre SUA și OMS, în beneficiul sănătății și bunăstării a milioane de oameni din întreaga lume”, se arată în comunicatul organizației.
Retragerea SUA din OMS ar fi o lovitură majoră pentru bugetul organizației și pentru capacitatea acesteia de a coordona programele și politicile internaționale de sănătate. OMS este o agenție a Organizației Națiunilor Unite formată din 196 de țări membre, care plătesc organizației o cotizație de membru calculată pe baza PIB-ului și a cifrelor populației într-un ciclu de finanțare de doi ani.
SUA reprezintă aproape un sfert din aceste fonduri, înaintea Chinei, Japoniei și Germaniei. De asemenea, țările pot face contribuții voluntare, ceea ce face și SUA. În ciclul actual, SUA a contribuit deja cu aproape 1 miliard de dolari la bugetul OMS.
Dar aproximativ jumătate din finanțarea OMS provine de la organizații neguvernamentale. De exemplu, sute de milioane au fost donate de Fundația Bill & Melinda Gates, ceea ce o plasează pe locul al doilea în topul celor mai mari contribuabili.
Contribuțiile „țintite”, în care donatorul dictează cum și unde sunt utilizați banii, reprezintă peste 70% din bugetul total. Acest lucru reprezintă o problemă structurală profundă pentru funcționarea OMS, potrivit lui Gian Luca Burci, un fost avocat al OMS care lucrează în prezent ca specialist în dreptul global al sănătății la Geneva Graduate Institute.
„Donatorii pun o mulțime de condiții, astfel încât OMS devine condusă, în mare măsură, de donatori. SUA obține destul de mult în termeni de beneficii pentru relativ puțini bani. Există multe probleme cărora SUA le acordă o mare importanță, indiferent de cine se află la Casa Albă, în special urgențele sanitare, pandemiile, focarele de boală, dar și obținerea de date despre ceea ce se întâmplă în interiorul țărilor”, a declarat Burci pentru Deutsche Welle.
Pierderea celui mai important contributor financiar ar lăsa OMS cu puține opțiuni pentru a compensa deficitul. Fie alte state membre ar trebui să își majoreze finanțarea, fie bugetul său operațional ar trebui să fie redus.
Retragerea SUA din OMS ar transforma cu siguranță relația dintre cele două entități, dar nu ar pune neapărat capăt acesteia. Cu privire la modul în care ar putea arăta această relație viitoare, Burci sugerează că SUA ar putea acționa ca organizațiile neguvernamentale și de caritate, făcând contribuții voluntare la programele pe care le sprijină ideologic.
„[Ei] ar putea continua să finanțeze unele proiecte [și] activități, astfel încât este posibil ca OMS să nu piardă întreaga contribuție a SUA”, a declarat el. Trump se prezintă, de asemenea, ca un președinte negociator, astfel încât ar putea folosi retragerea ca instrument pentru a forța reformele susținute de SUA la Geneva.
Performanțele OMS într-o lume modernă au fost mult timp criticate, și nu doar de către SUA. Cu toate acestea, Gostin observă că unele reforme au început în urma gestionării Covid-19. În timp ce „agenda de transformare” a OMS a fost, de asemenea, în vigoare timp de aproape opt ani, Trump ar putea fi în măsură să forțeze în continuare schimbarea.
Gostin ar prefera să-l vadă pe Trump angajându-și personalitatea de negociator în locul celei de izolaționist în relațiile sale cu OMS. „Ar putea trimite o scrisoare de retragere sau ar putea încheia o înțelegere cu OMS pentru a o face o organizație mai bună, mai rezistentă, mai responsabilă și mai transparentă, ceea ce ar fi avantajos pentru Statele Unite, pentru OMS și pentru lume”, spune el.