Tunelul secret de pe Valea Prahovei. Puțini români mai știu adevărul despre acest drum din Sinaia

Tunelul secret de pe Valea Prahovei este învăluit în mister. Ce a dus la oprirea lucrărilor? Puțini români mai știu adevărul.

Tunelul secret de pe Valea Prahovei. Puțini români mai știu adevărul

Se crede că subteranul României ar fi străbătut de sute de kilometri de tuneluri şi catacombe. Unul dintre acestea, tunelul secret de pe Valea Prahovei, ar lega Prahova de Dâmbovița, pe sub Bucegi.

Desigur, puțini români mai știu adevărul despre tunelul secret de pe Valea Prahovei, iar legendele care îl înconjoară continuă să stârnească curiozitatea.

În prezent, tunelul cu ieșirea spre Sinaia a intrat în proprietate privată. Cu ani în urmă, tunelul a fost folosit drept depozit de brânză al societăţii de profil din judeţ, iar acum, în incinta tunelului funcţionează o ciupercărie, conform celor de la Adevarul.ro.

Digi24.ro

EXCLUSIV Ce șanse sunt ca CCR să anuleze iar alegerile, după contestația lui George Simion

Tunelul de pe Valea Prahovei, denumit și „Tunelul Izvor”, a fost construit în 1913, la ordinele regelui Ferdinand. Astfel, CFR-ul a început spargerea Masivului Bucegi, în zona „Păduchiosu”, pentru a scurta distanţa dintre Moroieni şi Sinaia. Scopul era contruirea unei magistralei Târgovişte – Pietroşiţa – Sinaia, prin munte.

Constructorii germani au hotărât să atace lucrarea de străpungere a tunelului de la ambele capete, dinspre Moroieni și dinspre Sinaia. În Sinaia, locul de străpungere trebuia să fie înainte de intrarea în oraș, pe platoul Izvor, de unde și numele „Tunelul Izvor”.

Digisport.ro

Ion Țiriac s-a întâlnit cu Ilie Bolojan și a tras o concluzie categorică: ”S-a supărat într-o zi”

Tunelul de 6 kilometrii avea un scop strategic

Conform planurilor inițiale, tunelul de șase kilometri trebuia să fie construit în linie dreaptă. Desigur, tunelul secret avea și un obiectiv strategic, acela de a asigura o trecere rapidă între Ţara Românească şi Ardeal.

Această cale de acces trebuia să asigure transportul petrolier din zona Prahova până în Capitală, fiind foarte aproape de DN 71. Din păcate, războiul mondial din 1914 a oprit desfășurarea proiectului.

„Exista deja o zonă conflictuală. El în principal a fost gândit ca un element de strategie, pentră că chiar s-a dovedit că Valea Prahovei, care era principala furnizoare de petrol pentru Germania a fost bombardată şi circulaţia întreruptă. Acest tunel ar fi realizat o cale secundară de legătură între Bucureşti şi Sinaia”, a spus arhitectul Dan Niţescu.

Se crede că au muncit peste 2000 de oameni la construirea acestui tunel: germani, ruşi, cehi, ţigani, unguri, bulgari. Dacă s-ar fi construit până la capăt, ar fi avut 20 de kilometri şi ar fi fost cel mai mare tunel din România.

Nu se cunoaşte adevăratul motiv pentru care a fost închisă gura de tunel din partea dâmbovițeană. Potrivit uneia dintre legende, nemţii aveau îngropată aici o locomotivă unică în toată Europa, iar tehnica nu trebuia să intre sub nicio formă pe mâna ruşilor.