Tunelul secret din România care a fost construit pe vremea austro-ungarilor. Măsoară 800 de metri și e neschimbat la mai bine de 100 de ani de la inaugurare

Unul din cele mai misterioase și mai bine păstrate tuneluri din România se află pe fostul traseu al căii ferate miniere din Hunedoara, folosită pentru transportul minereului de fier.

Exploatările de fier din vremea austro-ungarilor

La mai bine de un secol de la inaugurare, unul din cele mai lungi tuneluri din Hunedoara, prin care trecea minereul de fier de la exploatarea minieră Ghelari către furnalul de la Govăjdia, la Uzinele de Fier Hunedoara, se mai păstrează și astăzi.

Tunelul nu mai este acum în stare de funcționare, dar a rămas bine conservat, o mărturie a investițiilor industriale făcute în perioada austro-ungară, când autoritățile de la acea vreme au acordat, în secolul XIX, o importanță deosebită exploatărilor de fier din zona Hunedoarei.

Prin tunelul respectiv trecea o garnitură pe o cale ferată cu ecartament îngust, așa numita Cale Ferată Minieră Ardeleană. Tunelul a fost săpat în munte și avea pereții căptușiți cu cărămizi iar intrările armate cu piatră. De fapt, acesta este cel mai lung tunel (aproximativ 800 de metri) din cele trei care au fost săpate de-a lungul Căii Ferate Miniere Ardelenești, alte două fiind mai mici, cu lungimea de 44 de metri.

Digi24.ro

Victor Ponta: „Nu o voi vota pe Elena Lasconi, nu e pregătită să fie președinte.” Ce spune despre Călin Georgescu

Tunelul cel mare se află la câțiva kilometri distanță de Castelul Corvinilor și este și acum folosit pentru a scurta drumul spre satul Govăjdia. Alte mărturii ale exploatării industriale din acea vreme au dispărut: șinele de tren, haltele, podurile, viaductele, etc, distruse de vreme sau de oameni.

16 kilometri de cale ferată

Primele lucrări la teresamentul acestei linii de cale ferată un ecartament îngust au fost începute în 1888, avansând însă rapid în perioada 1897-1898, astfel încât linia a fost inaugurate la 29 septembrie 1900. Construcția și exploatarea au fost încredințate companiilor de atunci Gfrerer, Schoch și Grossmann.

Traseul pornea de la uzina siderurgică Hunedoara și ajungea, după 16 kilometri, la stația finală Retișoara. Trenul traversa un număr de 16 poduri construite din metal, șase viaducte. Inițial au fost folosite locomotive cu aburi care au fost aduse de la Budapesta.

Cu trecerea anilor, acestea au fost înlocuite cu alte locomotive, tot cu abur, fabricate la Reșita, în final transportul fiind asigurat de locomotive diesel-hidraulice Faur, care au fost fabricate la București, la uzina 23 August.

Digisport.ro

Ion Țiriac nu mai stă la discuții! Decizia radicală luată: "Halep a făcut o greșeală capitală!"

Deocamdată, autoritățile locale nu au dat curs inițiativelor prin care s-a dorit ca fostul traseu al acestei căi ferate industrial să fie transformat, cu tot cu tunelul cel mare, în obiectiv turistic.

„Calea ferată îngustă de la Hunedoara la Retişoara este prima astfel de cale ferată din Ardeal. Cu toate că aportul industrial al acestei linii de cale ferată nu mai prezintă un interes deosebit, ea poate avea un impact important asupra gradului de atragere al turiştilor în zonă. Astfel, traseul de peste 10 kilometri al mocăniţei hunedorene leagă Castelul Corvinilor de Ţinutul Pădurenilor şi poate fi inclus în circuitul turistic al zonei”, se menționa într-un document al strategiei de dezvoltare al Hunedoarei, în 2011.

Eforturile echipelor de voluntari pentru a transforma acest fost obiectiv industrial într-un muzeu și traseu turistic nu au găsit sprijinul autorităților iar ce a mai rămas din întreaga zonă se află în stare de degradare.