Erdogan rămâne preşedintele Turciei pentru următorii cinci ani. Mesaje de felicitare de la Klaus Iohannis și Vladimir Putin: ”Prieten drag”. Update

Niciunul dintre candidați nu a depășit cele 50% din voturi necesare pentru o victorie categorică în primul tur al alegerilor din 14 mai, ceea ce a dus la desfășurarea turului doi de scrutin de duminică pentru a decide cine va fi următorul președinte al Turciei. Secțiile de vot se închid la ora 17.00, iar rezultatele sunt așteptate câteva ore mai târziu.

Turcia își alege președintele

Erdogan, în vârstă de 69 de ani, conduce Turcia din 2003, când a devenit prim-ministru. Inițial, el a fost aclamat pe scară largă ca un democrat islamist care a promis să facă din țara predominant musulmană și membră NATO o punte între lumea musulmană și Occident. Mai recent, criticii l-au acuzat că a împins Turcia spre un regim unipersonal și a exacerbat o criză economică profundă.

După primul tur de scrutin, Erdogan, care a ținut mult timp piept adversarilor cu un stil populist înflăcărat, pare a fi într-o poziție puternică pentru a ieși cu un nou mandat de cinci ani. Cu toate acestea, el se confruntă cu o concurență puternică din partea unei opoziții recent unificate care a apelat la dezamăgirea alegătorilor față de gestionarea economiei și față de ceea ce ei numesc tendințele sale autocratice.

Aceștia îl susțin pe Kemal Kilicdaroglu, un funcționar public pensionat, care a promis să restabilească democrația turcă și independența organismelor de stat, cum ar fi banca centrală, îmbunătățind în același timp legăturile cu Occidentul.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Care este miza prezidențialelor din Turcia?

Scrutinul va fi urmărit în întreaga lume pentru modul în care ar putea modela viitorul Turciei, una dintre cele mai mari 20 de economii din lume și un aliat NATO al Statelor Unite. Rezultatul va avea ecou mult dincolo de granițele Turciei.

Pe primul loc în topul preocupărilor alegătorilor se află economia care se clatină. Moneda națională a pierdut 80% din valoarea sa față de dolar de la ultimele alegeri din 2018. Inflația anuală, care a depășit 80% la vârful său de anul trecut, a scăzut la 44% luna trecută, dar rămâne încă ridicată, făcând mulți turci să se simtă mai săraci.

De asemenea, asupra votului planează cutremurele catastrofale din februarie, care au provocat moartea a peste 50.000 de persoane. Guvernul, care a fost criticat de unii pentru reacția sa inițial lentă la dezastrul natural, a estimat că pagubele provocate de cutremur se ridică la 103 miliarde de dolari, adică aproximativ 9% din produsul intern brut din acest an.

Criza a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la faptul că guvernul a purtat o anumită responsabilitate pentru o serie de proiecte de construcții de proastă calitate din ultimii ani, care au contribuit la numărul mare de morți, scrie The New York Times.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Rezultatul alegerilor ar putea afecta, de asemenea, poziția geopolitică a Turciei. Relațiile țării cu Statele Unite și cu alți aliați NATO au fost tensionate, deoarece Erdogan a întărit legăturile cu Rusia, chiar și după invazia acesteia în Ucraina anul trecut, și a împiedicat eforturile alianței de a se extinde.

Când Erdogan a devenit prim-ministru în 2003, mulți turci l-au văzut ca pe o figură dinamică care promitea un viitor economic strălucit. Și, timp de mulți ani, guvernul său a respectat aceste promisiuni. Veniturile au crescut, ridicând milioane de turci în clasa de mijloc, în timp ce noi aeroporturi, drumuri și spitale au fost construite în întreaga țară.

Erdogan, o speranță care nu s-a materializat

De asemenea, a redus puterea elitei seculare a țării și a domolit armata, care deținea o mare influență încă de la fondarea Turciei în 1923. Dar în ultimii ani, în special de când a devenit președinte în 2014, criticii l-au acuzat pe Erdogan că a folosit procesul democratic pentru a-și spori puterile, împingând țara spre autocrație.

În tot acest timp, Erdogan și Partidul său Justiție și Dezvoltare au rămas o forță la urne, câștigând alegerile și trecând referendumuri care i-au permis lui Erdogan să preia și mai multă putere, în mare parte cu sprijinul alegătorilor mai săraci și conservatori din punct de vedere religios. Dar problemele economice au început după 2013. Valoarea monedei naționale s-a erodat, investitorii străini au fugit și, mai recent, inflația a crescut brusc.

Un politician abil și un orator formidabil, Erdogan și-a câștigat reputația de a marginaliza pe oricine îl contesta. După o tentativă de lovitură de stat în 2016, guvernul său a încarcerat zeci de mii de persoane acuzate de apartenență la mișcarea religioasă care a fost aliată anterior cu Erdogan și pe care guvernul a acuzat-o că a pus la cale complotul de înlăturare a acestuia. Alte peste 100.000 de persoane au fost îndepărtate din posturi de stat.

Cine este opozantul?

Candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, și-a construit campania în opoziție nu numai față de politicile lui Erdogan, ci și față de stilul său impetuos. El a obținut 44,9% din voturi în primul tur, față de 49,5% pentru Erdogan.

În campania sa inițială, Kilicdaroglu s-a conturat ca un om obișnuit și stabil. Dar, după ce politicienii naționaliști de extremă dreapta au avut rezultate mai bune decât se așteptau în primul tur, el a adoptat poziții mai dure, acceptând susținerea unui ultranaționalist și promițând să deporteze rapid refugiații din Siria și din alte țări.

Partidul Justiției și Dezvoltării al lui Erdogan și aliații săi au avut, de asemenea, o prezență puternică în votul parlamentar, ceea ce a ajutat președintele să argumenteze în fața alegătorilor că ar trebui să sprijine un guvern unificat în următoarele săptămâni.

Candidatul care s-a clasat pe locul al treilea la alegerile prezidențiale, Sinan Ogan, l-a susținut pe dl Erdogan în turul doi al alegerilor, ceea ce probabil îi va da președintelui un impuls suplimentar.

Au fost aceste alegeri libere și corecte?

Prezența la vot în primul tur de scrutin a fost extrem de ridicată, peste 80 % dintre cei 64 de milioane de alegători eligibili din Turcia și din străinătate, potrivit Consiliului electoral al Turciei. Pe măsură ce rezultatele din primul tur de scrutin erau contabilizate, Erdogan le-a spus susținătorilor săi că este pregătit să facă față unui al doilea tur de scrutin, asigurându-i pe alegători că a “respectat întotdeauna” decizia poporului și că așteaptă “aceeași maturitate democratică din partea tuturor”.

Dar, ca și în alegerile anterioare, Erdogan și-a folosit puterile prezidențiale extinse pentru a înclina terenul de joc în favoarea sa. În ultimele luni, el a majorat salariul minim, a consolidat salariile funcționarilor publici, a crescut asistența acordată familiilor mai sărace și a modificat reglementările pentru a permite milioanelor de turci să primească mai devreme pensiile guvernamentale, toate acestea pentru a izola alegătorii de efectele creșterii prețurilor.

În decembrie, un judecător despre care se crede că acționează în sprijinul lui Erdogan i-a interzis primarului din Istanbul, un potențial contracandidat la președinție la acea vreme, să facă politică după ce l-a condamnat pentru insultarea unor funcționari publici. Primarul a rămas în funcție în așteptarea recursului.

Aceasta nu ar fi prima dată când potențiali opozanți ai lui Erdogan au fost marginalizați. Selahattin Demirtas, de la Partidul Democrat al Poporului pro-kurd, și-a desfășurat campania prezidențială din închisoare în 2018. Autoritățile turce l-au acuzat de afiliere la o organizație teroristă. Organizațiile pentru drepturile omului au calificat încarcerarea sa drept motivată politic.

Turcia a dus o luptă de zeci de ani cu militanții kurzi pe care Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană îi consideră teroriști.

Mass-media turcească, care este în mare parte controlată de companii private apropiate lui Erdogan, i-a acordat președintelui mult mai mult timp de antenă decât celorlalți candidați, evitând în același timp problemele legate de costul vieții și prezentând răspunsul lui Erdogan la criza cutremurului ca fiind eroic.