RADAR TV. Ultimul drum al Lordului Jean, Gică şi rochiţa limbii române, sexy-Marica şi dreptatea Graurului

* Din păcate, încheiem anul cu o veste tristă. Jean Pădureanu, poate cel mai controversat personaj din fotbalul românesc post-revoluţionar, a plecat „dincolo”, la vârsta de 80 de ani. „Părintele Cooperativei”, „Tata Jean”, „Lordul” a întreţinut, timp de 50 de ani cât a lucrat la Bistriţa, starea de ilegal permanent care a stigmatizat fenomenul fotbalistic mioritic, justificându-şi actele (reciprocităţi, şuşanele, traficul cu celebrul său vin de Lehinţa, care i-a deschis o mulţime de uşi, etc) prin faptul că „aşa se proceda şi în afară” şi mai ales „altfel n-aş fi izbutit să ţin echipa în prima ligă”. „Despre morţi, numai de bine”, zice plat, banal dar just, o vorbă din popor. Aşa stă treaba şi în cazul lui Pădureanu, pe care unii îl consideră şi astăzi „Lordul”, iar alţii îl percep ca pe atletul perfect, înainte şi rapid mergătoriu din braţele legii, dar căruia, până la urmă, i s-a înfundat şi a făcut puşcărie la bătrâneţe. Altceva trebuie înţeles, însă, din viaţa şi din opera acestui personaj. Dincolo de ştirea rece, anunţată de toate televiziunile, de sport sau nu, fanatik.ro a citat un interviu oferit pe vremuri de Nea Jean pentru kmkz.ro, din care spicuim: „Cea mai mare mândrie e această Gloria Bistriţa. Am condus aproape 50 de ani clubul. Am trăit doar din salariu. Sunt un om împlinit, cu excepţia unui singur lucru, dar n-a depins de mine, aşa a fost soarta. Îmi pare rău că nu am copii. Asta nu mă împiedică să fiu aproape de toţi copiii pe care îi întâlnesc. Un sfert din salariu îl dau oamenilor nevoiaşi. Vin la mine oameni în cărucior, copii săraci. Dacă mi-a dat Dumnezeu noroc s-o duc binişor, trebuie să ajut şi eu”, a spus Pădureanu. Poate că nu există exemplu mai bun că în viaţă nu există binele şi răul absolut, albul şi negrul. Există diverse nuanţe de gri. Singurul Paradis este compus din binele făcut celor din jur, iar „binele” este, el însuşi, discutabil. Aşadar, cine suntem noi să judecăm? Până la urmă, chiar şi Jean Pădureanu s-a dus într-o stea, indiferent cât de gri e acea stea. Dumnezeu să-l ierte!

* La Digi Sport, Gică Popescu a decretat: ”Cred că şi de data asta vom sta acasă, la Mondiale! Cred că singurul component al echipei naţionale care joacă, titular, la o echipă de club de top este Tătăruşanu. Restul, ori sunt rezerve, ori joacă la echipe slabe”. Să fiu sincer, eu unul cred în predicţia lui Gică, deşi nici oracol nu sunt şi nici n-avem redacţia în Dămăroaia. Dar nu cred că selecţionerul este principalul vinovat pentru situaţia creată, ci sistemul învechit, dispariţia centrelor de copii şi de juniori, pregătirea fizică defectuoasă, „gonflarea” unor fotbalişti mediocri de către presă, care ulterior ajung găini moarte prin curţile europene şi mai ales felul în care preşedinţii de cluburi aplică zilnic, cu aceeaşi fervoare patriotică, sistemul de irigaţii financiare japonez „ia cana, na cana”, lansat pe vremea lui Nea Nicu.

* Gigi Becali a încheiat anul, creştineşte, pe pârtie: „N-am nevoie de reconciliere cu nimeni!”. Latifundiarul a pierdut lumina pildelor sacre şi încă n-a dat anunţ la mica publicitate. Aşteptăm cu interes noul an, în care, cu siguranţă, liderul FCSB se va dezlănţui, din nou, pe partea economică, evident, la adresa hahalerelor, din Armată sau nu, a homosexualilor şi a selecţionerului Daum. Ce mai, va fi atentat la crimă pe toate micile ecrane!

* Totuşi, declaraţia anului 2016 îi aparţine pozitivului Gică Hagi, care, iată, devine lider nu doar în campionat ci şi în materie de „oratorie”: „Io rămân la lucrurile alea mici ale noastre, de jos în sus!”. Evident, ne arătăm interesaţi şi pe… Viitor de relaţiile nepotrivite pe care Gică le întreţine pe rochiţa limbii române, dar nu putem împiedica să ne imaginăm un tablou înfăţişându-l pe Rege, în prag de Revelion. Căzut pe gânduri, cu privirea rătăcind preocupată printre viziuni de neperceput pentru profani, Gică s-a aşezat pe tronul locului 1, de unde ne transmite tradiţionalul său „Să fim pozitivi!”. Ce-i al tău e pus de-o parte, „Majestate”!

 * “S-a deschis Cutia Pandorei! Echipele în insolvenţă, lovitură grea!”, a titrat fanatik.ro. Ştirea se referea la faptul că o decizie a Tribunalului Bucureşti ar putea veni în ajutorul jucătorilor care nu îşi încasează salariul de la cluburile din insolvenţă. Contractul lui Ivan Gonzalez, fostul jucător de la ASA Târgu Mureş a fost recalificat din civil în contract de muncă. Asta înseamnă că jucătorii care nu sînt plătiţi la timp şi au contracte de muncă se vor putea înscrie la masa credală. În România, multe cluburi se feresc să le facă jucătorilor contracte de muncă şi atunci, de multe ori, fotbaliştii nu sînt plătiţi şi în cazul unui diferend sînt forţaţi să îşi găsească dreptatea în instanţă. Situaţia îmi aminteşte de romanul „Animale bolnave”, scris în anii ’70 de Nicolae Breban. Titlul este frumos şi trist, dar el se aplică şi astăzi de minune politicii practicate de şacalii care pândesc câte o oaie bolnavă, care nu poate ţine pasul cu turma şi pe care o înhaţă, fără teama consecinţelor.

* De la sport.ro am aflat că, deşi Becali l-ar fi lăsat să plece, Tamaş va rămâne la Steaua. Finalul de an l-a găsit cu două cartonaşe roşii şi cu greşeli care au înghiţit puncte pentru Steaua. Chiar şi aşa, Tamaş e unul dintre jucătorii pe care Reghecampf nu are cum să-i lase să plece. Fundaşul de 33 de ani conduce topul InStat al celor mai buni apărători din Liga 1. Gabi are un rating de 281 şi îi depăşeşte pe Geraldo (276), Fabricio (268) sau Boli (264). Din păcate, cu tot respectul pentru posturile TV, povestea asta cu „Tamaş, cel mai bun” nu mai e demult o ştire. „Ştirile” sunt acelea care schimbă ceva în lume, iar fundaşi de calibru nu prea mai apar pe plaiurile noastre. Dar noi apreciem comicul situaţiei în care, un fotbalist hulit de marea majoritate a beţivilor neşcoliţi care se cred jurnalişti, doboară record după record şi demonstrează încă o dată autenticitatea pildei cu păcatele şi cu aruncatul pietrei.

* Retras din activitatea competiţională, Ciprian Marica se ţine de trăsnăi, desprinse parcă din filmul „Shakespeare in lovele”. De curând, fostul atacant a postat o poză sexy, în care apărea în ipostaze mai mult decât „tandre” cu iubita sa, iar dedesubtul fotografiei apărea mesajul „Aşa ne antrenăm noi”. Mai mult sau mai puţin predispusă indiscreţiei crase, aşa cum este cazul unei asemenea poze postate pe o reţea de socializare, industria orizontală este şi va rămâne cea mai profitabilă din lume, unde mai pui că, în general, ar trebui să fie şi cea mai plăcută modalitate de a-ţi petrece timpul în „cantonamentele” casnice. Totuşi, remarcând fotografia cu iubita lui Marica, trebuie spus că dacă Dostoievsky era convins că frumuseţea va salva lumea, atunci şi româncuţele noastre tunate îşi aduc din plin aportul la salvarea fotbalului mioritic, chiar şi aflat în poziţie de retragere.

* Foarte interesantă discuţia pe tema revenirii „bătrânilor” (Lovin, Cernat, etc) în Liga 1, moderată la Dolce Sport de Dan Udrea. Invitat în studio alături de Andrei Vochin, Dadi Graur a punctat excelent: „Asemenea jucători rezistă datorită nivelului scăzut al campionatului”. De altfel, dovada „calităţii” Ligii Brambura este oferită de tot tămbălăul creat în jurul lui Florin Cernat. În timp ce Andone spune că l-a sunat pe jucător deoarece acesta a intrat în ultimele 6 luni de contract, Florin Marin susţine că, dacă l-au racolat pe fotbalist, dinamoviştii vor avea probleme, pentru că acesta NU a intrat în ultima fază a contractului, când ar avea dreptul să negocieze cu alt club. Apoi, se pare că acelaşi Florin Cernat le-ar fi promis, atât lui Andone cât şi lui Şumudică, marea cu sarea, adică o semnătură. Probabil, una dintre semnături, dacă nu chiar ambele, vor fi scrise cu cerneală simpatică, pentru că bigamia se pedepseşte şi în fotbal, ca şi în restul timpului liber. Ceea ce nu se poate spune, însă, despre haos, care guvernează perfect fotbalul românesc. Să recunoaştem Cezarului ce-i al Cezarului: Dacă nu era Burleanu preşedintele FRF, chiar şi haosul ieşea de mântuială!

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

* De altfel, la emisiunea moderată de Silviu Tudor Samuilă, Dumitru Costin, şeful sindicatului fotbaliştilor, le-a dat „cu generozitate” nota 3 şi respectiv nota 2 lui Burleanu şi lui Gino Iorgulescu, pentru modul defectuos în care conduc Federaţia şi Liga. Dincolo de relatarea dezastrului provocat de personajele care se ocupă cu iluminarea la cap a celor două foruri tutelare, ar fi frumos ca, din 2017, televiziunile să transmită în direct şedinţele Adunărilor Generale, pentru că, dragi cititori mai puţin familiarizaţi cu „tabloul”, aţi avea ce vedea, iar astfel v-aţi putea explica mai bine dimensiunea cosmică a hăului în care ne aflăm. Să-i vedeţi pe bravii noştri „oameni de fotbal” cum dorm în sală precum animalele de la Antipa, de parcă au vată-n nări. La finalul discursurilor pompoase, susţinute în cea mai pură limbă de lemn, aplaudă tacticoşi cu degetul mic, iar la popota de după, după două şpriţuri, grohăie până şi scaunele de sub ei…

* Amuzantă declaraţia lui Mitică Dragomir, la ştirile Dolce Sport: „Adi Popa e muscă fără cap. Orice ar face, nu are cu cine să joace”. Şi uite aşa a devenit Adi Popa ţăranul din Carul cu Boi al lui Grigorescu. Vedeţi cât de liniştit e? Se duce din eternitate, spre eternitate…

* La cumpăna dintre ani şi odată cu schimbarea… sufixului, dragi cititori şi amuzanţi fotbalişti, vă urăm tradiţionalul „La mulţi ani!”, să nu vă pierdeţi umorul şi chiar dacă o să pierdem calificarea la Mondiale, măcar să avem noroc în dragoste!

Această rubrică este un pamflet şi va fi considerată ca atare.