Succesele recente ale armatei ucrainene pe frontul de est nu par să impresioneze Franța și Germania care refuză în continuare să acorde sprijin mai consistent pentru Kiev, în pofida faptului că Ucraina are acum șansa să întoarcă soarta războiului în favoarea sa.
Kievul nu-și ascunde nemulțumirea față de atitudinea guvernelor de la Paris și Berlin, însă și Statele Unite dau semnale că își dorește ca cele două state să contribuie mai mult. Există însă indicii că principalale puteri europene ezită nu din cauza zgârceniei, ci pentru că și-ar dori cât mai repede o pace negociată, indiferent de cât de costisitoare ar fi aceasta pentru Ucraina.
Institutul Kiel de Economie Mondială a elaborat o bază de date privind ajutorul furnizat Ucrainei de la începutul războiului cu Rusia, indiferent dacă acest ajutor este militar, umanitar sau economic. Datele sintetizate până la 3 august arată că Franța și Germania au contribuit foarte puțin la sprijinirea efortului de război ucrainean, mai ales în raport cu PIB-ul acestor două țări, țările din Europa Centrală și de Est au furnizat ajutoare mai consistente, dar asemenea exemple se regăsesc și în vestul Europei, precum Norvegia, Marea Britanie sau Portugalia.
În fruntea clasamentul țărilor care au contribuit cel mai mult la sprijinirea armatei ucrainene se află SUA, cu 25 de miliarde de euro, dintre care 8,6 miliarde constă în armament și echipamente militar, iar restul în asistență financiară pentru achiziția de armament. Americanii sunt urmați de Marea Britanie – 4 miliarde dintre care 1,3 miliarde este valoarea armamentului, Polonia – 1,8 miliarde, Germania aflându-se abia pe locul 4, cu 1,2 miliarde dintre care 700.000.000 de euro valorează armamentul și echipamentul furnizat. Franța este abia pe locul 11, fiind depășită de state cu economii mult mai slabe, precum Canada, Cehia, Danemarca, Letonia, Australia și Estonia.
Dacă este eliminat sprijinul financiar pentru achiziția de armament și sunt luate în calcul doar livrările de armament propriu-zis, Franța și Germania scad și mai mult în clasament. În graficul de mai jos sunt este prezentată valoarea asistenței militare, în dreptul fiecărei țări fiind trecute două valori: prima este a ajutorului militar promis și a doua a echipamentului deja livrat.
Graficul arată că Estonia și Letonia au trimis mai mult armament în Ucraina decât a făcut-o Franța, iar Canada mai mult decât Germania. Frustrarea ucrainenilor față de cele două mari puteri nu este legată doar de valoarea efectivă a echipamentului trimis, ci de faptul că industriile germană și franceză de apărare produc armament sofisticat care ar putea înclina balanța decisiv, dar de care Kievul nu a beneficiat decât în mică măsură.
De exemplu, Berlinul a trimis vehicule antiaeriene Gepard și 10 tunuri autopropulsate Panzerhaubitze 2000 însă nu este dispus să livreze tancuri Leopard și vehicule de luptă pentru infanterie Marder, pe care Kievul le solicită de luni întregi. „Semnale dezamăgitoare din partea Germaniei, în timp ce Ucraina are nevoie acum de tancuri Leopard şi vehicule de luptă de infanterie Marder – pentru a elibera oamenii şi a-i salva de la genocid”, a scris pe Twitter, marți, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba.
Afirmația vine la o zi după ce ministrul german al Apărării Christine Lambrecht a spus că succesele recente ale armatei ucrainene nu va face Germania să-și reconsidere poziția de a nu mai livra noi blindate. Oficial, Germania susține că deține prea puține pentru a-și permite luxul să se dispenseze de ele, însă chiar reprezentanți ai industriei germane de armament au afirmat anterior că există sute de tancuri Leopard aflate în rezervă care pot fi dotate rapid și trimise Ucrainei.
Există de altfel și dispute pe acest subiect în interiorul coaliției aflate la putere în Germania. Ecologiștii și liberal-democrații au susținut, în general, un ajutor mai consistent pentru Kiev însă social-democrații, din rândurile cărora provin cancelarul Olaf Scholz și ministrul Lambrecht au fost reticenți. Ezitările Berlinului provoacă încep să nemulțumească și administrația Biden care, până acum, a avut o relație foarte bună cu Germania, se spune într-o analiză Politico.eu. „Oricât aș admira și aplauda tot ce face Germania, trebuie să facem mai mult”, a declarat ambasadorul SUA la Berlin, Amy Gutmann, adăugând că este în joc „pacea și prosperitatea” Occidentului.
Deși oficialii de la Berlin nu și-au exprima public scepticismul față de un eventual succes al Ucrainei, politologi germani au făcut-o. Christian Mölling, analist la Consiliul German pentru Relații Externe, un think-tank finanțat de stat, susține că ofensiva recentă a ucrainenilor nu este un indicator al faptului că Kievul poate câștiga războiul, întrucât ucrainenii vor rămâne fără combustibil și muniție.
Johanns Varwick a fost și mai pesimist, într-o postare pe Twitter. „Opinie nepopulară. După părerea mea, rapoartele despre succesele militare ucrainene nu schimbă imaginea de ansamblu. Din nefericire, Rusia are capacitate de escaladare și o putere mai mare pe termen mediu. Nu există alternativă la o reconciliere politică a intereselor”, a scris Varwick. Postarea l-a scos din sărite pe ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnik care a ripostat într-o manieră deloc diplomatică: „Opinie nepopulară: du-te dracului!” (Fuck off, în original – n.red.)
În analiza Politico, semnată de Matthew Karnitschnig, se spune că reținerea Germaniei este legată de faptul că speranțele Ucrainei privind o victorie asupra Rusiei aduc aminte de iluziile germane din al doilea război mondial privind înfrângerea rușilor.
„Dacă germanii vor să reflecte la lecțiile istoriei, ar trebui să-și pună o altă întrebare. Decât să-și facă griji privind erorile de calcul care au dus la pierderea celui de-al doilea război mondial, ar trebui să reflecteze la cum ar fi arătat Europa dacă ar fi fost lăsați să câștige”, a conchis Karnitschnig.
Cumva paradoxal este faptul că francezii, deși au furnizat chiar mai puțin echipament militar decât Germania, nu sunt supuși unei presiuni similare, deși experții militari sunt de acord că Franța are resurse să ajute Ucraina mult mai mult, chiar dacă în ultimii ani au existat reduceri ale bugetelor destinate apărării. „Trebuie să accelerăm livrările de arme, mai multe tancuri, mai multe sisteme de apărare, chiar dacă asta ar însemna ca stocurile noastre să scadă foare mult”, crede Nicolas Tenzer, un expert în relațiile franco-ruse.
Însă președintele Emmanuel Macron nu pare a fi de aceeași părere, chiar dacă Ucrainei i s-au trimis până acum câteva tunuri autopropulsate Caesar. Într-un recent discurs, Macron a spus că Franța ar trebuie să fie o putere de echilibru care nu ar trebui să se alinieze cu țările care susțin o linie mai dură, care „ar risca extinderea conflictului și închiderea căilor de comunicare.”