Ucraina continuă să limiteze drepturile minorităților, noua lege dezamăgește comunitatea românească. Reacția MAE. Update

Oficialii de la Kiev adoptau, în urmă cu un an, o lege conform căreia în școlile din Ucraina nu se mai putea învăța decât în ucraineană, în detrimentul sutelor de mii de copii vorbitori de română, bulgară, maghiară sau poloneză.

Comunitatea românească din Ucraina, dezamăgită de noua lege a minorităților naționale: ”Limba română va fi tot mai puțin vorbită”

Încă de atunci, această nouă lege a învățământului din Ucraina reprezenta o surpriză neplăcută pentru aliații occidentali ai Kievului.

Au fost chiar și proteste în țările vecine, un exemplu în acest sens fiind Polonia, stat care a fost fără condiții de partea Ucrainei în contextul agresiunii Rusiei.

Rada Supremă a Ucrainei promitea să rectifice această situație. Drept urmare, în decembrie, puterea de la Kiev a ieșit cu o nouă lege a minorităților naționale.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Din păcate, se pare că Ucraina nu și-a respectat promisiunea. Această nouă lege a minorităților naționale nu vine cu schimbările sperate de comunitatea românească în privința accesului la educație în limba maternă.

Marin Gherman, jurnalist din Cernăuți, care scrie pentru Libertatea, spune că în legea curentă s-a luat ca bază tot legea din 2017. Actul din urmă cu cinci ani nu permite copiilor de diverse etnii să studieze materiile în limbile lor.

Jurnalistul spune că autoritățile ucrainene păstrează ideea de ”cote lingvistice în educație”: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu și tot mai puține în limba maternă.

”Efectul va fi acela că limba română va fi tot mai puțin vorbită în Ucraina”, a subliniat Marin Gherman.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

”Din păcate, noua lege a minorităților nu rezolvă această problemă, ci stipulează, la articolul 11, că învățământul este reglementat de legea educației din 2017. Altfel spus, drepturi mai multe nu vor fi oferite minorităților.

Mă întreb, așadar, de ce a mai fost scrisă și adoptată această lege? Ca să se constate că legislația care ne deranja este una corectă și corespunde cu normele europene?

Era suficient și un comunicat de presă al autorităților în acest sens sau o declarație a premierului, și nu o lege adoptată cu mult fast, dar fără schimbări reale în sistemul de educație”, a mai precizat Marin Gherman.

Promisiuni și de la Volodimir Zelenski

În primăvara acestui an, preşedintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, spunea că își dorește să încheie un acord cu România pentru a proteja limba română în Ucraina.

În plus, liderul de la Kiev să lăuda că va încheia astfel de acorduri cu toate ţările vecine care au o minoritate etnică în Ucraina. Era în premieră când Ucraina venea cu o asemenea abordare.

”Din respect pentru limbile popoarelor vecine, mă interesează un asemenea acord, vreau să-l semnez cu toate ţările vecine. Mă interesează Rusia, Ungaria, Polonia, România şi aşa mai departe.

Avem foarte multe probleme de ordin istoric, avem multe minorităţi, naţionalităţi şi acest acord va fi suficient pentru respectarea acestor limbi în interiorul ţării noastre” a declarat Zelenski, pe 28 martie 2022.

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru diaspora cere explicații de la MAE despre noua lege a minorităților din Ucraina

Gigel Știrbu (PNL), preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților, a reacționat față de situația din Ucraina.

Deputatul liberal a trimis scrisori către ministrul de externe Bogdan Aurescu și către ambasadorul Ucrainei la București în care le cere reacția față de noua lege a minorităților din Ucraina.

Știrbu reclamă faptul că în noua lege problema accesului comunității românești la învățământ în limba maternă nu este rezolvată.

”Legea actuală încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate și exclude posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană.

Ce reacție a avut instituția pe care o conduceți în legătură cu această lege controversată a minorităților naționale din Ucraina? Care sunt măsurile concrete pe care le-ați luat sau le veți puteți lua pentru ca învățământul în limba maternă, pentru comunitatea românească din Ucraina, să fie garantat de către statul ucrainean”, sunt întrebările adresate de deputat ministrului Bogdan Aurescu.