Liderii celor două țări se vor întâlni pe 6 aprilie, pe fondul unei escaladări a situației din regiunea disputată, unde Rusia are o forță de menținere a păcii în urma războiului din 2020.
Vecinii din Caucaz, care au purtat război pentru enclava populată de armeni din Azerbaidjan, și-au exprimat recent disponibilitatea de a lansa negocieri pentru un „tratat de pace cuprinzător”, în urma unor tensiuni izbucnite în Nagorno-Karabah în luna martie.
„Plănuiesc să mă întâlnesc pe 6 aprilie la Bruxelles cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președintele azer Ilham Aliyev”, a declarat joi prim-ministrul armean Nikol Pashinyan la o reuniune a cabinetului.
El a adăugat că speră „să cadă de acord asupra tuturor întrebărilor legate de începerea discuțiilor de pace” cu Baku.
„Armenia declară încă o dată că este pregătită să semneze un acord de pace cu Azerbaidjan și să înceapă negocierile fără întârziere”, a mai spus Pashinyan.
La rândul său, Aliyev a spus că cele două țări „trebuie să avanseze spre pace și să semneze, cât mai curând posibil, un acord de pace. Azerbaijanul a prezentat principiile de bază pentru acord”, a declarat el într-o conferință de presă.
UE a precizat că oficiali de rang înalt azeri și armeni s-au întâlnit miercuri la Bruxelles pentru a pregăti summitul. Oficialii „au analizat situația politică și de securitate și întregul spectru de probleme dintre Armenia și Azerbaidjan”, se arată într-un comunicat citat de Al Jazeera.
„Armenia și Azerbaidjan vor aborda, de asemenea, probleme legate de perspectivele unui acord de pace între ele”, se mai precizează în comunicat.
Conflictul din 2020, în care și-au pierdut viața peste 6.500 de persoane, s-a încheiat cu o încetare a focului intermediată de ruși, prin care Armenia a cedat zone de teritoriu pe care le controla de decenii și prin care Moscova a desfășurat trupe de menținere a păcii în regiunea muntoasă.
Săptămâna trecută, Erevanul și Moscova au acuzat regimul de la Baku că a încălcat încetarea focului în zona de responsabilitate a contingentului rus.
Aceștia au acuzat forțele azere că au capturat satul strategic Farukh din regiunea Askeran din Nagorno-Karabah, unde trei soldați armeni au fost uciși într-un schimb de focuri.
Baku a respins acuzația, insistând că zona face parte din teritoriul său recunoscut internațional.
Luni, Consiliul de Securitate al Armeniei a acuzat Azerbaidjanul că „pregătește terenul pentru noi provocări și o ofensivă asupra Nagorno-Karabah”. Acesta a cerut regimului de la Baku „să înceapă imediat discuțiile privind un tratat de pace cuprinzător”.
Azerbaidjanul a spus că este pregătit pentru discuții de pace, Ministerul său de Externe subliniind că Baku a propus ca cele două țări să poarte astfel de negocieri în urmă cu un an.
Armenia a avertizat, de asemenea, despre o posibilă „catastrofă umanitară” în Nagorno-Karabah, după ce aprovizionarea cu gaze naturale către regiune a fost întreruptă la începutul lunii martie pentru câteva zile.
Erevanul a cerut, de asemenea, o anchetă cu privire la acțiunile contingentului rus de menținere a păcii în timpul „incursiunii” Azerbaidjanului și a cerut forțelor ruse să ia „măsuri concrete” pentru a reduce tensiunile.
O escaladare semnificativă a situației în Nagorno-Karabah ar putea reprezenta o provocare pentru Moscova, într-un moment în care zeci de mii de militari ruși sunt implicați în conflictul din Ucraina.
Moscova a desfășurat aproximativ 2.000 de militari ca parte a forțelor de menținere a păcii în Nagorno-Karabah și de-a lungul unui coridor terestru care o leagă de Armenia.
Separatiștii etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au desprins de Azerbaidjan când Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991. În conflictul care a urmat între anii 1992-1994 au fost uciși aproximativ 30.000 de oameni.