Un grup format de 25 de experți a transmis o scrisoare destinată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la reglementările ce privesc produsele din tutun. Aceștia doresc să fie introduse precizări exacte, dovedite prin cercetări științifice deja existente, cu privire la faptul că nu toate aceste produse au același impact și aceleași riscuri în comparație cu țigaretele clasice.
Experții atrag atenția că toate produsele cu nicotină sunt tratate la fel, deși nu toate prezintă aceleași riscuri ca țigaretele clasice. Grupul de cercetători independenți și specialiști în sănătate publică din mai multe state europene au solicitat Comisiei Europene să revizuiască abordarea privind aceste reglementări, astfel încât ele să reflecte cât mai bine dovezile științifice existente, conform larazon.es.
Acest demers a fost conturat printr-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, precum și altor membri ai instituției. Documentul transmis conține 131 de studii științifice care, potrivit semnatarilor scrisorii, nu au fost incluse în cel mai recent raport care vizează evaluarea impactului reglementării referitoare la acest tip de produse.
În același timp, experții își exprimă îngrijorarea cu privire la o viitoare lege europeană care să pornească de la premisa că toate produsele care conțin nicotină prezintă riscuri similare cu cele ale țigaretelor clasice. Ei consideră că o astfel de afirmație „nu este susținută de dovezi” și ar putea duce la politici publice ineficiente.
Semnatarii demersului recunosc, în schimb, faptul că alternativele deja cunoscute, precum țigările electronice, produsele din tutun încălzit sau pungile cu nicotină, nu sunt lipsite de riscuri și trebuie supuse unor reglementări stricte, în special pentru a preveni utilizarea lor de către minori, însă subliniază că nu pot fi echivalate cu riscul țigaretelor clasice, care ard tutunul. Principalul factor de risc rămâne procesul de ardere.
În scrisoare se insistă și asupra faptului că arderea tutunului este principala cauză a efectelor nocive produse de fumat. În urma arderii se eliberează substanțe toxice asociate cu boli grave, precum cancerul, bolile cardiovasculare și cele respiratorii. Oamenii de știință spun că deși nicotina creează dependență, ea nu este responsabilă în principal de aceste boli.
Astfel, evaluarea produselor care nu implică arderea ar trebui realizată prin comparație cu fumatul continuu de țigări convenționale și nu trebuie raportat doar la abstinența totală. O astfel de asociere poate distorsiona realitatea în cazul milioanelor de fumători adulți.
În continuare, specialiștii avertizează că există riscul ca oamenii să confunde efectele nicotinei cu cele ale fumului. Ei spun că o astfel de asociere poate induce în eroare atât publicul larg, cât și factorii de decizie și poate duce la reglementări neadecvate. Protecția minorilor, însă, rămâne o prioritate.
Experții spun că acest obiectiv de protejare a minorilor nu ar trebui să justifice adoptarea unor politici care ignoră dovezile științifice. Datele arată că rata fumatului în rândul tinerilor a continuat să scadă în țările în care există alternative fără ardere reglementate strict. Semnatarii subliniază că obiectivul Uniunii Europene de a crea o „generație fără tutun”, cu o prevalență a fumatului sub 5% până în 2040, ar putea fi pus în pericol dacă reglementările nu fac distincție între diferitele tipuri de produse și le încadrează pe toate în aceeași categorie de risc.
Grupul cere Comisiei Europene să adopte o abordare în aceste reglementări care să arate clar diferențele de risc dintre produse, să distingă clar între efectele arderii și cele ale nicotinei și să se bazeze pe o analiză comparativă riguroasă.
„Europa nu poate susține că se ghidează după știință dacă ignoră una dintre diferențele fundamentale: cea dintre fumat și produsele care încălzesc tutunul fără să îl ardă”, concluzionează experții.