UE vrea să-și protejeze sectoarele critice în fața Chinei. Ghinion: giganții economici, în genunchi în fața Beijingului

Comisia Europeană a dezvăluit o listă preliminară de patru domenii tehnologice care ar putea fi utilizate în mod abuziv pentru a sprijini regimurile autocratice și a încălca drepturile omului. Deși nu au fost rostite nume, China este în mintea tuturor. Dar în timp ce Bruxelles-ul ia taurul de coarne – sau cel puțin așa spune – giganții economici europeni nu par să meargă pe același drum, mult mai important pentru ei fiind profitul de pe uriașa piață a gigantului asiatic.

Parteneri și rivali

„Trebuie să ne asigurăm că capitalul companiilor europene, cunoștințele lor (…) nu sunt folosite în mod abuziv de anumite țări pentru aplicații militare”, a avertizat președintele Comsiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisia Europeană a dezvăluit, marți,  o listă de patru domenii strategice care trebuie mai bine monitorizate și apărate împotriva unor state rivale precum China.

În mod oficial, abordarea Comisiei nu vizează China. Dar această țară, care este atât partenerul strategic al Europei, cât și rivalul ei, este în atenția tuturor, la fel ca și Rusia. Semiconductorii, sistemele de inteligență artificială, informatica cuantică și biotehnologia vor fi analizate pentru a se stabili dacă exporturile și importurile lor reprezintă o amenințare la adresa securității Uniunii Europene în ansamblu.

Analiza internă va da naștere la consultări strânse și intense cu cele 27 de state membre și cu sectorul privat, în vederea prezentării unei liste finale de tehnologii cu risc ridicat, anul viitor.Această desemnare ar putea deschide calea unor posibile restricții, inclusiv interdicții comerciale și controlul investițiilor, deși o astfel de măsură va fi cu siguranță contestată de unele capitale reticente față de intervenția UE în probleme de securitate națională.

Digi24.ro

Motivele pentru care candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă de CCR. Explicația unui fost judecător

Dependența de China dar „reducerea riscurilor”

Selecția prezentată marți este primul rezultat concret al strategiei de „reducere a riscurilor” lansată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu scopul de a reduce vulnerabilitățile și dependențele pe care Uniunea Europeană le-a acumulat de-a lungul mai multor decenii în numele liberului schimb, scrie Euronews. Von der Leyen a propus inițial acest plan pe fondul relațiilor dintre UE și Beijing, care s-au deteriorat puternic din cauza represiunii uigurilor din regiunea Xinjiang, a originii pandemiei Covid-19, a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a tensiunilor persistente în strâmtoarea Taiwan.

China nu este menționată în documentul prezentat marți, deși umbra sa planează asupra acestui dosar, al cărui scop este de a examina tehnologiile din perspectiva securității naționale și economice. UE și aliații săi din G7 acuză Beijingul de intensificarea represiunii împotriva propriilor cetățeni și de adoptarea unei poziții mai asertive în relațiile sale internaționale, recurgând adesea la coerciție, represalii și dezinformare.

Dar relațiile cu China reprezintă un mers pe sârmă, deoarece această țară controlează o mare parte din materiile prime critice și produsele fabricate esențiale pentru decarbonizarea economiei, cum ar fi panourile solare, bateriile și mașinile electrice. Beijingul nu ezită să își folosească lanțurile de aprovizionare pentru a pedepsi orice critică la adresa sa.

Un jucător, nu un teren de joc

Comisia Europeană dorește să instituie măsuri de protecție în cazul în care UE devine victima acestui tip de represalii, în care dependențele persistente se întorc împotriva securității naționale, provocând distrugeri în sectoare întregi și punând în pericol mii de locuri de muncă.

Digisport.ro

VIDEO Un copil l-a văzut pe Gigi Becali și i-a zis direct: ”Domnu', îmi dați 50 de lei?”. Nu se aștepta la ce a urmat

„Tehnologia se află în prezent în centrul competiției geopolitice. Iar UE dorește să fie un jucător, nu un teren de joc”, a declarat Vera Jourova, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru valori și transparență, cu ocazia prezentării propunerii, marți.

„Acest lucru nu este împotriva unei anumite țări. Facem ceea ce credem că este în interesul general al concetățenilor noștri”, a adăugat Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă. „Când vedem că există un risc de dependență excesivă, un risc de întrerupere a unui lanț de aprovizionare care ar putea fi esențial pentru noi, acționăm, nu așteptăm”.

Patru domenii cheie

Evaluările de risc lansate marți au ca scop o mai bună înțelegere a patru domenii tehnologice cheie, care au fost selectate datorită evoluției lor constante, a naturii lor transformatoare și a potențialului iminent de utilizare abuzivă în scopuri militare și de încălcare a drepturilor omului, cum ar fi supravegherea în masă, spre exemplu.

Comisia clasifică aceste elemente în patru categorii: Semiconductori avansați, inclusiv microelectronică, fotonică, cipuri de înaltă frecvență și echipamente de fabricație a semiconductorilor. Inteligența artificială, inclusiv calculul de înaltă performanță, cloud-ul, analiza datelor, viziunea computerizată, procesarea limbajului și recunoașterea obiectelor. Tehnologia cuantică, inclusiv calculul cuantic, criptografia cuantică, comunicațiile cuantice, detecția cuantică și radarul cuantic. Biotehnologie, inclusiv tehnici de modificare genetică, noi tehnici genomice, ghidare genetică și biologie sintetică.

Statele membre, experții și reprezentanții sectorului privat vor participa la această analiză și își vor prezenta comentariile și, în mod ideal, informațiile confidențiale care ar putea oferi o perspectivă mai largă asupra capcanelor și efectelor secundare ale acestor tehnologii. Pe baza acestor consultări, Comisia va prezenta, în primăvară, o listă finală a celor mai sensibile tehnologii, care ar putea fi mai scurtă decât selecția prezentată.

În același timp, vor avea loc discuții cu privire la alte șase domenii tehnologice critice care ar putea face, de asemenea, obiectul unei evaluări a riscurilor, în viitor.  Acest grup include multe produse cunoscute publicului larg, precum realitatea virtuală, securitatea cibernetică, senzorii, navigația spațială, reactoarele nucleare, hidrogenul, bateriile, dronele și robotica. „Puteți fi siguri că vom continua să ne concentrăm pe toate celelalte”, a insistat Thierry Breton.

Ca de obicei, urmează să…

Ce se va întâmpla după publicarea listei finale nu este foarte clar. Înalți funcționari ai Comisiei menționează trei posibilități: promovarea alternativelor locale, stabilirea de parteneriate cu țări cu mentalități similare și protecția împotriva amenințărilor economice. În cadrul acestei ultime opțiuni – protecția – Uniunea Europeană ar putea impune restricții comerciale.

Olanda a deschis calea la începutul acestui an, blocând exporturile de microcipuri avansate destinate Chinei, argumentând că acestea ar putea fi folosite în scopuri „nrdorite” Decizia olandeză a influențat Comisia în elaborarea primei sale strategii de securitate economică, adoptată în iunie. Ca parte a acestui plan, Comisia lucrează la un mecanism de control al fluxurilor de investiții externe, adică al proiectelor de investiții realizate de companiile europene în afara UE.

Acest instrument, care ar trebui să fie dezvăluit până la sfârșitul anului, se va aplica numai investițiilor care prezintă un risc ridicat de scurgere de know-how și de amenințări la adresa securității. Dar aceste două căi – controlul mai strict al exporturilor și verificarea investițiilor în exterior – se vor lovi cu siguranță de rezistența anumitor state membre (chiar locomotiva UE, Germania), care sunt reticente să se rupă de Beijing de teama de a pierde accesul la uriașa piață chineză.

Un război sino-european, coșmarul Germaniei

De exemplu, o anchetă antisubvenție lansată recent de Comisie în cazul automobilelor electrice fabricate în China a fost primită cu răceală la Berlin și cu iritare la Beijing. „Modelul nostru economic nu ar trebui să se bazeze pe protecționism, ci pe atractivitatea produselor noastre”, a declarat săptămâna trecută cancelarul german Olaf Scholz. În ce-i privește pe giganții auto germani, dornici să scoată munți de bani din cea mai mare piață de profil – China – nu mai are rost nici un comentariu.

Cu toate acestea, simplul fapt că Comisia vorbește deschis despre fluxurile comerciale în termeni de securitate națională este o dovadă a unei schimbări profunde de mentalitate pe continent, unde piețele deschise și tarifele scăzute erau considerate cândva ca un preludiu pentru răspândirea democrației. Această naivitate pare să fi dispărut, aproape în întregime, și a fost înlocuită de o viziune a unei lumi în care tehnologia definește cine este lider și cine rămâne în urmă.

Mercedes: „Decuplarea de China, o iluzie”

„În general, aceste politici arată că țările occidentale sunt pregătite să aplice măsuri intruzive care erau de neconceput în urmă cu doar câțiva ani”, notează Agathe Demarais, analist la Consiliul European pentru Relații Externe. „Cu toate acestea, va fi probabil dificil să obținem adeziunea companiilor pentru eforturile de reducere a riscurilor. În pofida dezbaterii privind reducerea acestor riscuri, două treimi dintre companiile europene nu au intenția de a se îndepărta de China”.

De altfel, recent, Ola Kallenius, CEO Mercedes, a confirmat acest lucru, respingând ideea de decuplare economică de China. „Europa, Statele Unite și Republica Populară sunt atât de strâns legate încât nu ar avea sens”, a declarat Kallenius, la 180 de grade de lupta Bruxelles-ului cu Beijingul. „Astfel, cele două părți ar avea de câștigat în ceea ce privește creșterea economică și protecția climei”, a mai aruncat cu vorba oficialul german.

https://www.youtube.com/watch?v=T2u5IYt0WjM

„Nu suntem naivi”

Întrebat despre amenințările Chinei la adresa Taiwanului, Kallenius a declarat: „Nu suntem naivi. Există diferențe și tensiuni”, a adăugat el. „Perioada Covid-19 a arătat cât de sensibile sunt lanțurile de aprovizionare”. „Trebuie să devenim mai rezilienți și mai puțin dependenți de anumite state, de exemplu, pentru bateriile de litiu. Dar a ne detașa de China este o iluzie și nici nu este de dorit”.

Comisarul european pentru comerț, Valdis Dombrovskis, s-a întors săptămâna trecută dintr-o călătorie în China, în timpul căreia a criticat „accesul inegal” al firmelor europene la contractele publice și „un mediu de afaceri mai politizat”, scrie Soud Ouest. La rândul său, Beijingul a profitat de vizita sa pentru a-și reafirma „nemulțumirea puternică” față de ancheta UE privind subvențiile chinezești pentru mașinile electrice. Deficitul comercial al UE cu gigantul asiatic a atins anul trecut aproape 400 de miliarde de euro.