Imaginea publicată marți de către Maia Sandu, în drum spre Bruxelles cu un zbor low-cost, a ajuns nu doar în presa internațională, dar a făcut valuri în spațiul public din România prin comparația inevitabilă cu politicienii români.
„Sunt în drum spre Bruxelles unde voi avea, azi și mâine, întrevederi cu reprezentanți ai instituțiilor europene și ai statelor membre UE, și voi ține un discurs în plenul Parlamentului European”, a scris Maia Sandu pe pagina ei de Facebook, alături de o fotografie în care apărea într-o ținută casual, în timp ce se pregătea de îmbarcarea pentru un zbor low-cost. Imaginea a ajuns și în presa internațională, care a scris despre președinta Moldovei, care „zboară la clasa economic și servește un sandvici de 4 dolari” în drum spre Bruxelles.
Deși Maia Sandu nu este la primul astfel de episod, anul trecut fiind surprinsă stând la coadă la vamă, pentru a intra în Moldova după o vizită privată în România, această ultimă postare a declanșat o mică furtună în spațiul public românesc, în special prin comparațiile ce au fost făcute cu politicienii de la București.
Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, este de părere că Maia Sandu, care anul acesta a fost desemnată „persoana publică a anului”, premiu primit și de Laura Kovesi în urmă cu doi ani, începe să reprezinte un exemplu negativ pentru politicienii de la București.
„Politicienii români nu au deloc nevoie de acest exemplu al Moldovei, un exemplu rău pentru ei, în mod evident. La noi se preferă lucrurile altfel, politicienii noștri sunt adepții contra-selecției. Să nu uităm care a fost prima nemulțumire a lui Iohannis și a consilierilor săi când au intrat în Cotroceni, și anume că mobila era prea veche. Mobilă veche, perdele vechi, aia era problema. De aia stătea România în loc, Cotroceniul nu avea perdele noi.
Politicianul român este, cum ar zice Caragiale, luxos, pentru că el ține de o anumită categorie numită rentier. Pentru el politica are sens pentru că înseamnă extragerea de rentă, el se cocoață în fruntea bucatelor pentru că de acolo poate extrage ceva.
Avem un premier grăsuț, pensionar de lux cu acuzații de plagiat. Vedem toate numirile din instituțiile statului, în disprețul oricărei idei de valoare. E suficient să ne uităm la un caz recent, scandalul cu Armand Goșu, cel mai bun specialist al nostru în materie de politică rusească. Nu doar că nu are un post la Externe, dar vor să-l și cenzureze”, a declarat Cătălin Avramescu pentru FANATIK.
Ciprian Mihali, fost diplomat și profesor la Universitatea Babeș-Boliay din Cluj-Napoca, este de părere că relațiile dintre București și Chișinău s-ar putea chiar răci odată cu terminarea războiului din Ucraina tocmai pentru că Maia Sandu și politicienii din jurul ei reprezintă un pericol pentru politicienii „constipați și nepricepuți de la București”, care percep modelul reprezentat de aceasta drept o amenințare.
„Puterii de la București îi fac teribil de rău comparațiile de acest fel, asemenea imagini și un asemenea stil de a face politică: în simplitate și modestie, în naturalețe și competență. Nu-mi aduc aminte să fi văzut în România ultimelor trei decenii oameni politici români, bărbați sau femei, care să fie atât de spontani și de dedicați poporului lor.
Nu-mi aduc aminte să fi văzut oameni educați care să conducă această țară: dimpotrivă, pe zi ce trece România bate noi și noi recorduri de impostură în funcțiile vitale de decizie din țară. Nimeni nu a înțeles nimic din cum se conduce o societate azi, așa că noi mizăm în continuare pe plagiatori și iliterați, pe descurcăreți, prieteni și pile”, este de părere profesorul Ciprian Mihali.
Republica Moldova nu impresionează însă doar la nivelul imaginii președintelui acestei țări, ci și la nivelul politicilor publice pe care autorităților de la Chișinău le-au luat odată cu venirea la putere a Maiei Sandu. Ultima știre care a venit miercuri de peste Prut vizează concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, echivalentul DNA-ului din Republica Moldova.
Etapa de preselecție, desfășurată în mod transparent și cu o comisie de concurs formată din experți internaționali, s-a finalizat cu propunerea procuroarei Veronica Dragalin pentru această funcție. Veronica Dragalin, fiica Elenei Dragalin, fondatoarea organizației Moldova AID, a obținut titlul de doctor în drept de a University of Virginia School of Law, și a fost procuror-adjunct în secția de corupție publică și drepturi civile din biroul procurorului american din districtul central al Californiei, SUA. Pe lângă limba română, Dragalin vorbește alte cinci limbi străine: engleza, spaniola, rusa, germana şi italiana.
Tot la capitolul numiri în Justiție, la începutul lunii februarie a acestui an, Parlamentul Republicii Moldova l-a numit în fruntea Centrului Național Anticorupție (CNA) pe juristul Iulian Rusu, absolvent al Universității Oxford, cu o experiență de 20 de ani în zona juridică și a dreptului european.
Și în materie de legislație anticorupție Republica Moldova pare a face pași importanți. Joi, Parlamentul de la Chișinău a aprobat a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a art. 70 din Constituție prin care este limitată imunitatea deputaților pentru cazurile de corupție. În același context, în Moldova a fost votată o procedură simplificată pentru confiscarea averilor nejustificate, lege ce a trecut în urmă cu câteva săptămâni și de controlul Curții Constituționale de la Chișinău.
Politica publică pe domeniul Justiției la București pare să fie exact opusă. Recent, PSD-ul condus de Marcel Ciolacu, sub pretextul depolitizării, l-a susținut pentru ocuparea unui fotoliu de judecător la Curtea Constituțională pe procurorul Bogdan Licu, care în ultimii ani s-a luptat să scape oficial de un doctorat asupra căruia existau suspiciuni de plagiat. De asemenea, Consiliul Suprem al Magistraturii, garantul Justiției de la București, și-a ales cu o întârziere de cinci luni un nou președinte controversat, cu o poziție critică față de organismele internaționale și mecanismele de tipul MCV. Tot la București, în fruntea Inspecției Judiciare, instituție cheie în sistemul judiciar, se pregătește o schimbare cu dedicație – existând un singur candidat acceptat în urma unui concurs, despre care vocile din magistratură au susținut că era știut de ani întregi.
„Se pare că Bucureștiul a adoptat o politică exact pe dos decât cea a Chișinăului. La noi dacă ai studii în străinătate ești suspect. Trebuie să fii la Spiru Haret, sau să plagiezi ceva. Asta e condiția. La București, ca să fii prim-ministru este mult mai sigur să faci un doctorat plagiat în studii de securitate decât să faci studii de bună calitate într-o universitate din România sau din Occident. Asta este țara noastră, dacă ai carte, nu ai parte”, a declarat pentru FANATIK, Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice a Universității București.
Acesta este de părere că actualii lideri de la București ce au în mână destinele țării stau la liniștea unei largi coaliții, o coaliție bazată de un tip de „camaraderie militară”, însă insensibilă la nevoile reale ale societății.
„Contrastul acum cu Republica Moldova ne ajută să vedem și mai bine drama pe care o trăiește România în acest moment. În Moldova vorbim de un alt leadership, de exemplul pe care-l oferă Maia Sandu, o femeie educată, dreaptă, ce nu tranzacționează cu mafioții sau oligarhii, iar victoria ei a însemnat o oportunitate imensă pentru Chișinău. Ea însăși a numit o femeie prim-ministru, foarte educată, din nou un contrast absolut față de Viorica Dăncilă la noi, ca să luăm tot așa un exemplu de femeie prim-ministru. Și apoi, celelalte numiri în celelalte funcții. Uitați-vă ce carieră are ministrul de externe din Moldova și respectiv Aurescu, doctorandul lui Adrian Năstase.
Contrastul este foarte clar și el este de ajutor să înțelegem deriva în care e guvernarea din România. Iar în Moldova lucrul acesta este posibil pentru că Maia Sandu ea însăși este un alt aluat, nu este un politician fabricat din mâlul corupției, ci o persoană cu convingeri, cu educație. Noi am rămas într-un nămol, o combinație de securiști vechi și noi, de plagiatori, de nepotisme. Acum vedem că este moda juniorilor: după Burduja senior vine Burduja junior, iar după Piedone senior vine Piedone junior”, a mai precizat profesorul Cristian Preda pentru FANATIK.