Mihai Eminescu a murit la vârsta de 39 de ani, pe un pat de spital. Ultimele clipe trăite de poetul național au fost grele și de-a lungul timpului au apărut mai multe variante despre cauzele care au dus la decesul acestuia. S-a vorbit despre schizofrenie, dar și despre sifilis sau chiar malpraxis.
Pentru că nu există un dosar medical care să arate exact cauza morții misterul a rămas nedezlegat. Sora poetului a susținut că moartea i-a fost provocată de un incident petrecut în unitatea medicală unde acesta era internat.
De altfel, mai multe voci au spus că poetul ar fi murit după ce a fost lovit cu o piatră în cap de Petre Poenaru, un tenor internat și el în Casa de Sănătate Alexandru Șuțu, de pe strada Plantelor din București. Este teoria pe care a încercat să o scoată în evidență și Emilia Hempel, sora poetului.
Conform lui Theodor Codreanu, principala cauză a morții a fost reprezentată de tratamentul cu mercur aplicat de doctorul Șuțu. „Acum nu mai încape îndoială: acela care i-a grăbit moartea lui Eminescu (psihică și fizică) a fost doctorul Șuțu, medicul ales de Titu Maiorescu pentru a-l vindeca pe poet”, a transmis Codreanu.
De remarcat că George Călinescu a fost unul dintre cei care au susținut diagnosticul de sifilis. Nu toată lumea i-a dat dreptate. De exemplu, grupul de autori ai volumului Maladiile lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor a susținut că Eminescu a fost diagnosticat greșit, fiind vorba de fapt de sindrom maniaco-depresiv.
Cert este că diagnosticul de sifilis nu a fost documentat la vremea respectivă, poetul primind un tratament, cel mai probabil greșit, care i-a grăbit moartea. Mihai Eminescu a fost tratat cu mercur, iar în alăturare cu viciile acestuia, se știe că fuma, boala s-a agravat și s-a ajuns la deces.
În raportul autopsiei marelui poet nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului chiar dacă Eminescu fusese internat pe motiv de boală psihică. Oficial, Mihai Eminescu, a suferit un infarct, pe 15 iunie, în jurul orei 4:00 dimineața, pe un pat de fier din spital.
Medicul de serviciu din dimineața în care marele geniu și-a dat viața a povestit că Mihai Eminescu a avut o ultimă dorință. Mai exact, marele poet și-a dorit un banal pahar cu lapte pe care doctorul l-a strecurat prin vizeta metalică a rezervei.
Mihai Eminescu a murit singur şi, din câte se pare, acesta și-ar fi presimțit sfârșitul. Cu puţin timp înaintea decesului, poetul i-ar fi șoptit medicului care i-a făcut favoarea paharului cu lapte că este ”năruit”.
Decesul a fost confirmat abia a doua zi, pe 16 iunie, iar formele legale realizate ambiguu fără a preciza exact cauza morții poetului. Se mai ştie că la autopsie, creierul său a fost lăsat pe marginea unei ferestre, de o asistentă. Acolo s-ar fi descompus rapid și nu a mai putut fi studiat.
Marele poet a fost înmormântat două zile mai târziu, pe 18 iunie. Sicriul a fost depus în prealabil la biserica Sfântul Gheorghe cel Nou din Bucureşti, pe un catafalc împodobit cu cetină de brad. Un cor dirijat de muzicianul C. Bărcănescu a interpretat litania „Mai am un singur dor”.