Ultimele ore de pace: războiul dintre SUA și Iran e gata să reizbucnească. Bomba cu ceas care e pe cale să aprindă din nou conflictul

Armistiţiul de două săptămâni dintre SUA şi Iran, părţile se întâlnesc din nou la Islamabad, dar războiul este pe cale să reizbucnească dacă Teheranul nu le va preda americanilor uraniul îmbogăţit, aşa cum a cerut Donald Trump pe un ton imperativ. Iranul a fost însă categoric în această chestiune şi a precizat foarte clar este că este exclus să elimine chestiunea uraniului îmbogățit din opțiunile de negociere și că este hotărât să își mențină pe teritoriul său realizările nucleare.

Uraniul îmbogăţit nigerian, scos din ţară înainte de a ajunge în mâinile teroriştilor

În ultmii 20 de ani, conflictul dintre SUA şi Iran a fost cauzat în principal de „problema nucleară iraniană”, având în centru producţia de uraniu îmbogăţit (îmbogăţire de peste 20%). De ce este acesta atât de important şi periculos stă mărturie un eveniment care a speriat o lume întreagă în urmă cu mai puţin de un deceniu. În octombrie 2018, reactorul de cercetare al Universității Ahmadu Bello din Nigeria risca să cadă în mâinile unei organizaţii teroriste.

Aici exista mai mult de un kilogram de uraniu puternic îmbogățit, iar dacă acesta nu era transferat cât mai curând posibil, consecințele ar fi putut fi dezastruoase. Problema era că Nigeria nu avea capacitatea și echipamentele necesare pentru a-l transfera în siguranță şi, la cererea guvernului de la Abuja și a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), SUA, China, Rusia și Marea Britanie și-au unit forțele pentru a oferi asistență de urgență. SUA și Marea Britanie au fost responsabile de securitate și au suportat costurile totale de 6 milioane de dolari, Rusia a furnizat containerul TUK-145/C, care putea asigura siguranța materialului nuclear chiar și în cazul unui accident aviatic.

În seara zilei de 4 decembrie, la ora 21.10, uraniul îmbogățit a fost încărcat în container și urcat la bordul unui avion de transport Antonov An-124 „Ruslan”, care a decolat de pe aeroportul din orașul Kaduna. După o scurtă escală la Casablanca, pe 5 decembrie, la 13.20, transportul a ajuns la Moscova. Pe 6 decembrie a aterizat pe aeroportul din Shijiazhuang și a fost transportat la Institutul Chinez pentru Cercetarea Energiei Nucleare, unde a fost depozitat în siguranţă în containere specializate. A fost un exemplu perfect de colaborare strânsă între cele patru ţări, misiunea fiind îndeplinită rapid şi discret şi punând capăt cu succes situației periculoase privind îmbogățirea uraniului în Africa.

Digi24.ro

„Părea doar un virus obișnuit”. Medicul testat pozitiv după focarul de hantavirus de pe vasul de croazieră vorbește din carantină

„Problema nucleară iraniană” a apărut în anii 2000, pe vremea preşedinţiei lui George W. Bush

După ce presa a scris despre acest incident, unii au considerat că problema uraniului îmbogățit iranian ar putea fi rezolvată într-un mod similar. Problema Iranului nu este însă că uraniul său îmbogățit va fi furat de teroriști, ci că poate crește nivelul de îmbogățire a uraniului până la nivel de armă (90%), creând astfel o bombă atomică.

Digisport.ro

Radu Naum: ”Știm situația reală a lui Dan Petrescu”

Iranul a semnat Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare încă din anul 1968, iar după încheierea războiului cu Irakul, în anii 1990, chiar s-a angajat să abandoneze dezvoltarea armelor nucleare și să se concentreze pe energia nucleară civilă. Totuşi, exact în acest moment a apărut „problema nucleară iraniană”. UE plănuia să semneze un acord energetic pe termen lung cu Iranul în anul 2000 și era pregătită să investească în câmpurile petroliere iraniene, însă Israelul a insistat că Iranul încearcă să dezvolte arme nucleare, iar SUA au anunţat că vor impune sancţiuni Teheranului din această cauză.

Franța, Germania și alte state au considerat că natura uraniului îmbogățit iranian nu poate fi determinată de SUA și Israel, ci ar trebui investigată de AIEA, al cărei raport ulterior a constatat că dezvoltarea energiei nucleare civile a Iranului este o acțiune legală, iar concentrația uraniului îmbogățit este de aproximativ 4,5%, mult sub pragul periculos de 20%. Cu toate acestea, Statele Unite au impus sancțiuni Iranului, iar în 2002, Uniunea Europeană s-a opus public politicii americane de embargo asupra petrolului iranian. În discursul său despre Starea Națiunii, președintele George W. Bush a definit Iranul ca parte a „axei răului” și a îndemnat aliații să urmeze exemplul american. Între timp, Mossad-ul israelian a început să asasineze experți nucleari iranieni, pentru a slăbi capacitatea regimului de a dezvolta arme nucleare.

Cea mai mare parte a stocului iranian de uraniu îmbogăţit provine din perioada 2011-2013

Alegerea lui Mahmoud Ahmadinejad în funcţia de preşedinte al Iranului, în 2005, a dus la escaladarea situaţiei, acesta sfidând practic SUA şi Israelul. Între altele, el a mărit numărul centrifugelor iraniene de la mai puțin de 100 la 3.000 şi tot el a fost cel care a spus că „regimul sionist trebuie şters de pe hartă”. Uraniul puternic îmbogățit pe care Iranul îl deține în prezent provine în principal din ultima parte a celui de-al doilea mandat al lui Ahmadinejad (2011-2013). În 2015, sub administraţia Obama, s-a semnat un „Acord Nuclear cu Iranul”, rupt însă de Donald Trump în mai 2018, restabilind sancțiunile și extinzându-le asupra terțelor părți care cumpărau petrol iranian.

În cei patru ani ai lui Biden, deși SUA a negociat cu Iranul, progresele au fost extrem de lente, iar sancțiunile nu au fost ridicate. Cele mai recente rapoarte indică faptul că Iranul are o cantitatea totală de uraniu îmbogăţit de 440,9 kg, cu o concentrație de 60%. Tocmai această cantitate o vor acum SUA şi se pare că a fost ţinta unei operaţiuni la sol la sfârşitul lunii trecute, în paralel cu misiunea de salvare a unui pilot american.