Ultimele ore înainte de marea lovitură anunţată de Trump. Expiră ultimatumul pentru Iran, iar războiul riscă să devină total. Update

Ultimatumul de 48 de ore pe care Donald Trump l-a dat Iranului urma să expire în noaptea de luni spre marţi, în jurul orei 01.45, ora României, iar dacă până la termenul stabilit autorităţile de la Teheran nu vor redeschide Strâmtoarea Ormuz armata americană va trece la bombardarea imediată a centralelor electrice iraniene, începând cu cele mai mari.

Update. Donald Trump a prelungit cu cinci zile ultimatumul dat Iranului

Într-o postare făcută pe reţeaua sa de socializare, Truth, luni, cu puţin după ora 7 dimineaţa la Washington DC (ora 13.00, ora României), Donald Trump a anunţat că prelungeşte cu cinci zile ultimatumul acordat Iranului de a elibera complet Strâmtoarea Ormuz. Preşedintele american spune că îşi argumentează decizia pe baza discuţiilor „productive” din ultimele zile, dar majoritatea analiştilor militari consideră că hotărârea a fost la solicitarea statelor din Golf, precum Bahrain, Qatar sau Emiratele Arabe Unite, de a nu se escalada situaţia în regiune. În cazul unui atac al SUA asupra instalaţiilor energetice ale Iranului, Teheranul a ameninţat că va viza instalaţiile de desalinizare a apei ale ţărilor din reagiune aliate SUA, acestea fiind obiective de care depinde însăşi supravieţuirea statelor respective.

În ceea ce-l priveşte pe Trump, acesta a transmis luni următorul mesaj: „Am plăcerea să anunț că Statele Unite ale Americii și Republica Islamică Iran au avut, în ultimele două zile, discuții foarte bune și productive privind o rezolvare completă și totală a ostilităților din Orientul Mijlociu.

Pe baza tonului și naturii acestor discuții aprofundate, detaliate și constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dispus ca Departamentul de Război să amâne toate loviturile militare împotriva centralelor electrice și infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, în funcție de succesul întâlnirilor și negocierilor în curs”.

Digi24.ro

„L-am păcălit pe Putin”: Povestea guvernatorului care a dat peste cap planurile Kremlinului într-o regiune îndepărtată a Rusiei

SUA ar avea în vizor aproximativ 100 de centrale electrice din Iran

O dată cu ameninţarea lui Trump şi răspunsul dur al Teheranului, războiul din Golf riscă să intre într-o fază şi mai distructivă, care ar arunca în aer întreaga ordine economică şi socială din Orientul Mijlociu, şi aşa zdruncinate de cele 24 de zile de conflict. Iranul a avertizat că dacă infrastructura sa energetică va fi atacată va lovi instalaţiile de desalinizare a apei aparţinând SUA şi altor regimuri din regiune.

Digisport.ro

Maria Sharapova: ”Voi explica o realitate incontestabilă”. A fost ”cea mai frumoasă din lume”, dar acum e ”de nerecunoscut”

Dacă acest lucru se va întâmpla, impactul imediat va fi devastator: instalațiile de desalinizare a apei furnizează 100% din apa consumată în Bahrain și Qatar, acoperă aproximativ 80% din necesarul de apă potabilă al Emiratelor Arabe Unite și aproximativ 50% din necesarul de apă dulce al Arabiei Saudite.

Conform datelor Bloomberg, Iranul are aproximativ 100 de centrale electrice pe gaz în funcțiune, dintre care cele mai mari includ centrala electrică Damavand de lângă Teheran, centrala electrică Kerman din sud-estul țării și centrala electrică Ramin din provincia Khuzestan. Acestea sunt ţintele pe care ar urma să le ia în vizor aviaţia SUA începând cu această noapte, dacă Donald Trump îşi va pune în aplicare planul, iar lovirea sistemului energetic ar perturba multe servicii publice esențiale, inclusiv spitale și instalații de desalinizare a apei.

Iranul ameninţă că va mina Strâmtoarea Ormuz

Pe măsură ce termenul limită stabilit de Donald Trump se apropie, starea de tensiune printre locuitorii Teheranului devine tot mai evidentă, după cum relatează corespondenţii agenţiilor de presă. Locuitorii îngrijorați ai capitalei iraniene stăteau luni la cozi lungi la benzinării pentru a se aproviziona cu combustibil, a declarat un rezident al cărui nume CNN nu îl publică din motive de securitate. Însă autoritățile au limitat alimentarea la doar 20 de litri de benzină per mașină, ceea ce îngreunează călătoriile oamenilor, a adăugat acesta.

În acelaşi timp, Iranul a amenințat luni că va amplasa mine navale în Golf dacă Statele Unite și Israelul îi atacă coastele sau insulele. „Orice încercare a inamicului de a ataca coastele sau insulele iraniene va duce în mod natural, în conformitate cu practicile militare stabilite, la minarea tuturor rutelor de acces și liniilor de comunicație din Golful Persic și zonele de coastă cu diverse tipuri de mine navale, inclusiv mine plutitoare care pot fi desfășurate de la țărm”, a avertizat Consiliul Iranian de Apărare. Funcționând sub autoritatea Consiliului Suprem de Securitate Națională, consiliul a fost creat după războiul de 12 zile dintre Iran și Israel, din iunie 2025.

China avertizează că atacul promis de Trump ar arunca Orientul Mijlociu în haos

Un avertisment serios a venit luni din partea Chinei cu privire la escaladarea situaţiei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing declarând că situația din Orientul Mijlociu ar putea scăpa de sub control dacă Donald Trump își va pune în aplicare amenințarea de a distruge centralele nucleare iraniene. „Dacă războiul escaladează și situația se deteriorează și mai mult, întreaga regiune ar putea fi aruncată în haos”, a declarat acesta.

Şi pieţele internaţionale sunt în fierbere, acțiunile burselor din China și Hong Kong îndreptându-se luni spre cea mai proastă zi după aproape un an, în contextul în care escaladarea războiului din Orientul Mijlociu a alimentat temerile legate de stagflație și a afectat piețele financiare globale. Premierul britanic Keir Starmer a convocat o reuniune de urgență în cursul zilei pe fondul creșterii consecințelor economice ale războiului.

Conform serviciilor secrete occidentale, în ciuda pierderilor grele suferite, Iranul are încă atuuri importante, care nu fost folosite la capacitate maximă în acest conflict. Abia în urmă cu câteva zile a activat racheta balistică cu rază medie de acțiune Haj Qasem, care poartă un focos cu o greutate de aproximativ o jumătate de tonă, la fel ca şi Khorramshahr-4, una dintre cele mai avansate arme strategice, cu o rază medie de acţiune de 2.000 km.

Armele avansate pe care Iranul nu le-a folosit încă în acest război

Conform unui raport obţinut de cotidianul israelian Maariv, Iranul implementează o strategie de „război de uzură de intensitate redusă”, care își propune să epuizeze Israelul, Statele Unite și statele din Golf , păstrând în același timp mijloace de înaltă calitate pentru o etapă mai avansată. Pe lângă rachetele balistice, Iranul continuă să dețină un stoc semnificativ de rachete de croazieră, inclusiv variante antinavă. Aceste rachete ar putea fi deosebit de eficiente în luptele din Strâmtoarea Ormuz, dacă nave militare sau civile încearcă să încalce blocada maritimă. Statele Unite, la rândul lor, au semnalat că sunt deosebit de îngrijorate de această amenințare, după cum se poate observa dintr-o serie de atacuri efectuate de-a lungul coastei strâmtorii, susţinând că vizează desfășurările de rachete de croazieră antinavă.

Şi în sectorul dronelor experții consideră că Iranul nu și-a epuizat încă toate capacitățile. Pe lângă cunoscuta dronă sinucigașă Shahed 136 care în ultimii ani a devenit unul dintre simbolurile exporturilor militare ale Iranului, Teheranul a dezvoltat și modele mai avansate, inclusiv Shahed 238, care este propulsată de un motor cu reacție și este considerată mai rapidă și mai dificil de interceptat. Conform raportului serviciilor secrete, există și alte modele avansate, care au fost dezvăluite în premieră în urma unui atac cibernetic asupra sistemelor iraniene din 2024, dar care nu au fost încă utilizate operațional în actualul conflict.

În același timp, este monitorizată îndeaproape posibilitatea ca aliații Iranului să intre în conflict. Una dintre întrebările cheie îi privește pe houthii din Yemen, care până acum s-au abținut de la o intervenție directă. Cu toate acestea, liderul houthi, Abdel Malek al-Houthi, a amenințat deja că oamenii săi au deja „degetul pe trăgaci”, iar un studiu realizat de Grupul Internațional de Criză a raportat semne ale unor posibile pregătiri militare. Ministrul apărării houthi a sugerat chiar că o primă fază a intervenției ar putea include o blocadă navală a Mării Roșii și a strâmtorii Bab al-Mandeb. Un scenariu în care atât Strâmtoarea Hormuz, cât și Bab al-Mandeb ar fi afectate de conflict ar avea consecințe deosebit de grave pentru piețele energetice globale.