Ultimul editorial scris de Stela Popescu, pentru Taifasuri: “Misiune pentru iubirea de oameni”

Silviu Ghering   
în Stirea zilei
23/11/2017, 17:39
Ultimul editorial scris de Stela Popescu, pentru Taifasuri: “Misiune pentru iubirea de oameni”

„Am fost acum câteva zile într-un loc extraordinar, un loc de pace – curat, ideal pentru oamenii mai puţin iubiţi de soartă, mai puţin apăraţi de societate, mai neputincioşi şi care au nevoie de ajutor. Mereu m-a preocupat viaţa acestei categorii nefericite. Într-o vreme am făcut parte dintr-un comitet de susţinere a Spitalului «Christiana». Atunci am vizitat mai multe aşezăminte pentru bătrâni. Situaţia lor m-a dezamăgit profund. Condiţiile erau mizerabile şi străduinţa personalului nu ajungea pentru a-i ajuta pe cei în suferinţă, iar medicamentele necesare erau insuficiente. Bieţii neajutoraţi, după ce că aşteptau cu tristeţe sfârşitul, nu mai aveau nicio speranţă….

De curând am avut o surpriză minunată: am cunoscut Misiunea «Don Orione», un spital pentru oamenii dezavantajaţi de soartă. Reţineţi: un loc de retragere pentru copii, bătrâni, bolnavi, tineri cu handicap, fără deosebire de religie, vârstă sau rasă. De la copii abandonaţi la femei aruncate în stradă sau la bătrâni părăsiţi, fără niciun ajutor. O clădire modernă, dotată cu aparatură de ultimă generaţie, personal de îngrijire, medici specialişti, absolut tot ce este necesar pentru a bucura sufletul celor părăsiţi.

În cadrul unui program iniţiat de CREDIDAM, «Artişti pentru bunici», am fost acolo în vizită, cu Arşinel. Am oferit un spectacol cu muzică şi glume, ca să aducem un strop de veselie în viaţa acestor oameni. M-aş bucura să aflu că au apărut mai multe asemenea locuri, unde viaţa unor nefericiţi să fie mai frumoasă. Părintele Marian, cel care conduce acest aşezământ, şi măicuţele care îl înconjoară ne-au povestit despre multele programe pe care le oferă pacienţilor de aici. E cu adevărat un loc în care domnesc pacea şi iubirea de oameni”.

Orice cuvânt în plus este… în plus. Sufletul de aur al Stelei Popescu, probat, dacă mai era nevoie, pentru nevoia ticăloasă de confirmare din noi, semenii ei mai puţin dăruiţi de Dumnezeu cu talent şi, de ce să nu recunoaştem?, cu iubire de oameni, a plecat într-o lume infinit mai bună şi ne priveşte cu bunăvoinţă şi compătimire de acolo, de sus… Dumnezeu să o odihnească!


Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles