Un blackout de 48 de ore ar putea paraliza România. Experții avertizează că infrastructura energetică este tot mai vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice, iar Ministerul Energiei lansează un centru special pentru a preveni crizele și haosul care ar putea urma.
Pe 18 august 2025, Ministerul Energiei a anunțat lansarea unui proiect de ordonanță de urgență pentru înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CSIRT). Noua structură va avea misiunea de a monitoriza și gestiona atacurile informatice care ar putea afecta producția, transportul și furnizarea energiei, protejând astfel infrastructura critică a țării.
Oficialii ministerului avertizează că riscul unor atacuri cibernetice coordonate a crescut semnificativ, în contextul tensiunilor geopolitice din regiunea Ucraina – Rusia și al discuțiilor internaționale privind securitatea globală. Perturbările sistemelor informatice din sectorul energetic ar putea avea efecte economice și sociale serioase, inclusiv creșteri bruște de prețuri și instabilitate pe piața de capital.
CSIRT va funcționa ca un punct central de monitorizare continuă, intervenție rapidă și coordonare a măsurilor de protecție, cu scopul de a preveni sau limita impactul atacurilor asupra rețelelor electrice, de gaze și de energie termică. Recent, incidente cibernetice de tip ransomware și DDoS au vizat companii precum Electrica, Rompetrol și Mol România.
Experții trag un semnal de alarmă asupra vulnerabilităților României în fața atacurilor cibernetice asupra sectorului energetic. Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, explică pentru FANATIK care sunt principalele riscuri și măsurile esențiale pentru protecția sistemului energetic național.
„Oricine este, din păcate, expus. Nu numai noi, toți sunt expuși. În acest context în care tot auzim de război hibrid și tot felul de lucruri în apropierea sau în depărtarea României. Ideea e bună despre cyber, din punctul meu de vedere, însă discuția are mai multe componente.
În primul rând, trebuie să avem grijă ce tipuri de echipamente lăsăm să fie instalate în sectorul energetic. Cu cât instalăm mai multe echipamente non-UE, echipamente care nu sunt produse în România, cu atât riscurile cresc.
Al doilea lucru, din punctul meu de vedere, este nevoie de o legislație care să oblige toți operatorii din sectorul energetic relevanți, companii de producție, dar mai ales companii de distribuție, companii de transport, să facă niște audituri pe zona de cyber. Adică firme autorizate de către stat, să vină să încerce să le penetreze sistemele și să testeze pregătirea pentru a face față unui atac cibernetic.
Iar trei, dacă pe zona de energie se face și o unitate comună, care poate fi constituită într-un parteneriat cu firme care fac astfel de lucruri, atunci și acesta este un sistem sublimentar de protecție și de siguranță”, a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, pentru FANATIK.
Reporterul FANATIK l-a întrebat pe fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu, ce ar însemna pentru România un incident similar celor care au avut loc în Spania sau în Franța în ultimele luni și cum ar reacționa țara noastră în astfel de scenarii. Nicolescu a subliniat gravitatea situației și riscurile unui blackout extins, punând accent pe consecințe dramatice asupra populației și infrastructurii vitale.
„Doamne ferește! Noi trebuie să fim pregătiți să nu se întâmple. Un blackout de 48 de ore… gândiți-vă cum ar fi să fim în București fără energie electrică, 48 de ore. În Spania nu s-a demonstrat încă că a fost un atac cyber, pare mai degrabă un incident tehnic, dar astfel de lucruri se pot întâmpla și de la un atac cyber sau lucruri chiar mai rele decât atât.
Gândiți-vă că, de exemplu bateriile de stocare, se pot transforma în altceva în urma unor intervenții pe softurile lor. Pot ajunge să ia foc, pot să explodeze. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu pagerele în Israel, ce s-a întâmplat cu motoscuterele în Rusia, parcate în fața caselor unor oameni sus puși. Toate aveau baterii. Un atac asupra sistemului energetic, este un atac asupra unei infrastructuri vitale și trebuie să existe în astfel de situații o protecție și un răspuns și din partea statului”, a explicat expertul în energie.
Discuția a abordat și responsabilitatea statului și a autorităților române în plan internațional. FANATIK i-a solicitat o opinie lui Răzvan Nicolescu și despre participarea lui Nicușor Dan la videoconferința Coaliția de Voință. În contextul întâlnirilor dintre Trump, Putin și Zelenski, ar putea fi România expusă unor atacuri de la grupări care nu sunt de acord cu politica externă dusă de țara noastră?
Fostul ministru a punctat că, indiferent de implicare, amenințările cibernetice și campaniile de dezinformare sunt constante și a evidențiat necesitatea ca instituțiile să fie pe deplin conștiente de aceste riscuri.
„Că ne implicăm, că nu ne implicăm, atacurile sunt în fiecare zi. Aș vrea să cred că la nivelul statului român există o conștientizare asupra situației în care ne aflăm. Suntem într-un război hibrid și, sub o altă formă, pasivi de dezinformare și de propagandă.
Am început să credem că victima este agresor, apropo de războiul din Ucraina. Și invers, că agresor este victima. Ce poate să fie când zeci de mii de oameni nevinovați sunt bombardați și mor în fiecare zi din cauza nebuniei unui singur om și noi începem să credem că, de fapt, de vină sunt aia care-s bombardații.
Cum putem să răspundem? Putem să răspundem fiecare la astfel de lucruri sau poate să fie un răspuns instituțional. Pentru că altfel va fi un atac pe tot ce înseamnă încredere a românilor în stat, încredere în noi, încredere în conaționalii noștri. E o formă de război, război psihologic, război de propagandă”, a mai precizat fostul ministru Nicolescu, pentru FANATIK.
Pentru a completa analiza, FANATIK a solicitat și opinia unui specialist în securitate cibernetică. Alexandru Panait consideră că nu este necesar ca Ministerul Economiei să-și creeze propria structură de protecție, având în vedere existența unor instituții deja specializate în acest domeniu:
„Din punctul meu de vedere nu cred că este necesar ca Ministerul Economiei să aibă propria echipă de securitate cibernetică. În special dat fiind faptul că există deja structuri specializate care se ocupă de securitatea cibernetică în România.
Aici pot să menționez Cyberint din cadrul SRI-ului. Cred că ar fi mai optim ca structurile, precum Cyberint, să fie redimensionate și să crească mai mult decât să se dezvolte structuri paralele nișate la Ministerul Energiei sau alte instituții care se ocupă de chestiuni ce țin de securitatea națională. De asemenea, avem și Centrul de Securitate Cibernetică al Uniunii Europene, la noi în România”, a menționat Alexandru Panait, expert în Securitate Cibernetică, pentru FANATIK.
În continuarea explicațiilor sale, Alexandru Panait a subliniat și un avantaj major al consolidării structurilor deja existente, în locul înființării unor departamente paralele în ministere.
„O modalitate prin care propunerea menționată mai sus este evident net superioară față de cea de a crea în cadrul Ministerului un departament de securitate cibernetică este că în cazul în care apar alte necesități ce țin de siguranță națională pe partea de securitate cibernetică ce nu au legătură cu energia, dacă există resurse disponibile care se ocupă de sectorul energetic, să poată fi cu ușurință relocate către alte zone unde se creează celule de criză pentru a rezolva niște probleme de o importantă majoră”, a mai spus fondatorul ”Gov-Smart”.