Un dezvoltator imobiliar i-a solicitat daune morale uriașe unui candidat la Primăria Capitalei. Cum s-a încheiat totul

Dan Trifu este candidat independent la alegerile pentru Primăria Capitalei, din 7 decembrie. El a devenit cunoscut opiniei publice în calitate de președinte al Fundației Eco-Civica, un ONG-ul care se ocupă de protejarea mediului, patrimoniului istoric și drepturilor omului. Trifu a mai candidat la alegerile parlamentare din 2024, pentru un post de senator, din partea partidului REPER, dar partidul nu a trecut pragul de intrare în Parlament.

În dosar s-a solicitat plata a 300.000 lei ca daune morale

Trifu este unul dintre cei mai cunoscuți activiști de mediu, astfel că el a colaborat și cu Nicușor Dan în procesele împotriva unor dezvoltatori imobiliari din București. Un astfel de proces, cu Dan Trifu și fundația sa, Eco-Civica, în calitate de pârâți, a fost înregistrat la Tribunalul București pe 15 februarie 2023. Reclamant figurează Impact Developer Contractor SA, dezvoltatorul imobiliar care a demarat proiectul Greenfied, din pădurea Băneasa, acesta solicitând obligarea lui Dan Trifu și a fundației, în solidar, la plata sumei de 300.000 lei daune morale, retragerea articolelor apărute pe internet și exprimarea de scuze public.

Dezvoltatorul a susținut că pârâții îi aduc prejudicii de imagine ca urmare a afirmațiilor făcute în mai multe articole. În dosarul consultat de FANATIK se arată că sunt aspecte legate de demararea proiectului Greenfield, despre demersurile efectuate pentru clarificarea situației căilor de acces, existența unui litigiu. S-a susținut că prin lansarea în spațiul public a unor acuzații de către pârâți cu privire la ansamblu, modul de acces, la chestiunea privind schimbarea regimului juridic al străzii Vadul Moldovei, se insinuează în publicul larg o imagine infracțională a societății, i se aduce un prejudiciu de imagine, afectându-i drepturile nepatrimoniale.

Dezvoltatorul imobiliar a apreciat că afirmațiile emise și publicate de pârâți reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor la reputație, onoare, demnitate, pârâții săvârșind un abuz de drept prin emiterea unor acuzații factuale dintre cele mai grave, referitoare în principal la săvârșirea unor infracțiuni, acuze lipsite de orice suport. S-a arătat că Dan Trifu și Eco-Civica au acuzat pe reclamantă de nerespectarea unor obligații concrete asumate prin planuri urbanistice, săvârșirea unor infracțiuni, de defrișări și amenajări de drumuri, nerespectarea hotărârilor judecătorești, înșelarea cetățenilor și folosirea ca masă de manevră.

Digi24.ro

Călin Georgescu, prima reacție în scandalul care a zguduit justiția din România

Dezvoltatorul imobiliar a arătat că prejudiciul constă în afectarea reputației, demnității și onoarei, vătămare realizată de la momentul publicării primelor articole în anul 2017 și până în prezent. A arătat că prejudiciul se resimte în activitatea sa, este identificată în spațiul public, afirmațiile pârâților fiind preluate de mai multe publicații, fiindu-i conturată o imagine negativă, fără să existe temei real. Reclamanta a arătat că există legătură de cauzalitate, iar culpa îmbracă forma cea mai gravă, respectiv intenția, întrucât Dan Trifu și Eco-Civica au urmărit în mod efectiv punerea sub acuzare a subscrisei în fața publicului larg, cât și vătămarea reputației societății.

Digisport.ro

Nemaiauzit! Gigi Becali împarte o sumă de bani uriașă românilor: cine sunt beneficiarii

Instanța a arătat că articolele lui Dan Trifu sunt de interes public

Instanța a arătat că articolele tratează subiecte de cert interes public, respectiv protejarea pădurii Băneasa, reprezintă poziția lui Dan Trifu și a fundației față de modul de realizare a ansamblului Greenfield, de construirea prin pădure a unui drum de acces pentru deservirea ansamblului Greenfield, insistându-se în respectarea mediului înconjurător și a beneficiilor pe care le aduce pădurea, explicându-se consecințele asupra acesteia.

Astfel, articolele publicate vizează subiecte de interes general în care sunt inserate punctele de vedere ale pârâţilor, în calitate de persoane ce se implică în comunitate pentru protecția mediului, cărora, în această calitate, le revine obligaţia de a informa publicul privind existenţa unor presupuse ilegalităţi cu privire la respectarea normelor de mediu de către reclamant cu privire la construcția Greenfiled și accesul în complexul Greenfield. S-a menționat că Dan Trifu și Eco-Civica nu contestă faptul că se opun cu vehemență realizării unui drum prin pădure care să aibă funcțiunea de cale de acces către ansamblul Greenfield , apreciind că realizarea unui drum de acces prin pădure și folosirea unui drum forestier contribuie la distrugerea pădurii.

Tribunalul a apreciat că afirmaţiile pârâţilor contribuie la o dezbatere de interes general, prin prisma faptului că au legătură cu relevarea unui fenomen social referitor la respectarea prevederilor din materia protejării mediului înconjurător, pe care pârâţii, prin raportare la obiectul de activitate al Fundației, au obligaţia să-l apere, prin mijloacele legale de care dispun, adică prin atragerea atenţiei opiniei publice asupra unei probleme importante, aceea că reclamantul a folosit un drum de acces ce de fapt era drum forestier și era în proprietatea publică a statului și ca urmare a hotărârii judecătorești prin care s-a analizat situația juridică a drumului, și că reclamantul nu a înțeles să respecte respectiva hotărâre judecătorească.

Tribunalul a menționat că Dan Trifu și-a exercitat dreptul la liberă exprimare

Tribunalul a mai observat că nu numai Dan Trifu și Eco-Civica au fost aceia care au sesizat despre chestiuni legate de ansamblul Greenfield și aspecte pe care le implică crearea unui drum prin pădure, fiind numeroase alte entități care afirmă în mass media păreri despre ansamblul Greenfield, demararea acestui proiect, drumul de acces către ansamblul Greenfield, exprimându-și îngrijorarea sau nu, față de modul în care va fi afectat mediul înconjurător. Tribunalul a apreciat că afirmațiile invocate fac parte din categoria judecăților de valoare, a criticilor admisibile, pe bază reală suficientă. S-a reţinut că, în cauză, pârâţii au făcut dovada existenţei unei minime baze factuale cu privire la veridicitatea faptelor menţionate în articolele indicate de reclamant în cererea de chemare în judecată.

Tribunalul a specificat că recunoaşte pârâţilor, care oferă o serie de dovezi relevante și de notorietate dreptul de a exagera şi dreptul a realiza construcţii logice, pe baza informaţiilor certe deţinute şi a surselor de informare specifice obiectului de activitate al Fundației. Declarațiile lui Dan Trifu și ale fundației sunt făcute cu bună credință, cu ocazia exercitării scopului acestora, de a asigura respectarea prevederilor privind mediul înconjurător, nefiind făcute cu intenția de a denigra pe reclamant și de a-i încălca dreptul la imagine. Rezultă că afirmațiile pârâților s-au făcut cu respectarea tuturor obligaţiilor profesionale (acoperirea unor subiecte de interes public, cu verificarea rezonabilă a informaţiilor), ceea ce reprezintă exercitarea cu bună-credinţă a dreptului la liberă exprimare, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Or, exercitarea acestui drept nu poate reprezenta o încălcare a vreunui drept al reclamantului.

În consecință, articolele publicate de către Dan Trifu și Eco-Civica privind reclamantul sunt fundamentate pe un suport probator, neintrând, în consecinţă, în sfera ilicitului civil, beneficiind de garanțiile prevăzute de jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului. În lipsa unei încălcări a unui drept nepatrimonial, nu există nici faptă ilicită, ceea ce face neîntrunirea elementelor răspunderii civile delictuale în persoana pârâților. Mai mult, obligaţia de a şterge integral articole care tratează subiecte de interes public nu are cum să îndeplinească condiţia necesităţii într-o societate democratică, în care libertatea de exprimare şi pluralismul opiniilor şi ideilor reprezintă cheie de boltă. Practic, publicul este privat în totalitate de informaţii. Pe 18 martie 2024, Tribunalul București a respins cerea formulată de dezvoltatorul imobiliar. Acesta a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, instanță care l-a respins, ca nefondat, pe 22 octombrie 2024.