Un fenomen îngrijorător ia amploare la locul de muncă. Vârsta medie a celor afectaţi este de 32 de ani. Câţi dintre angajaţi s-au confruntat cu acest sindrom

În același timp, pentru aproape jumătate dintre respondenți(47%) relația cu angajatorul nu s-a schimbat, iar 34% dintre angajaţi au remarcat îmbunătăţiri ale comportamentului angajatorului în perioada pandemiei.

Studiul relevă faptul că schimbările în modul de lucru aduse de pandemie au avut un impact şi în dinamica relaţiilor între angajatori şi angajaţi. 

Studiul a mai aratat că, pe lângă beneficiile materiale, angajații români își doresc o serie de beneficii emoţionale din partea angajatorului, printre care nevoia de a li se acorda mai multă încredere, încurajare şi sprijin emoţional, mai multe activităţi online de echipă pentru a nu resimţi lipsa socializării cu colegii, suport psihologic/şedinte online cu specialişti.

Un nou inamic al sănătății mintale a angajaților: e-mailurile nepoliticoase

Cercetătorii americani au descoperit că e-mailurile nepoliticoase pot avea un impact asupra bunăstării angajaților, provocând insomnie.
Comunicarea digitală, crescută datorită restricțiilor cauzate de COVID-19, înrăutățește grosolănia la locul de muncă, sugerează studiile. 98% dintre participanții la studiu spun că au fost victimele unui comportament necivilizat la locul de muncă.

„Cu ajutorul tastei Caps Lock și a apăsării unui semn de exclamare, colegul tău de muncă tocmai a făcut în scris echivalentul țipatului la tine de la birou”, scriu cercetătorii de la Universitatea din Illinois, Zhenyu Yuan și YoungAh Park, în Scientific American.

Cercetarea lor, publicată în Journal of Occupational Health Psychology, spune că este timpul să începem să luăm în serios „grosolănia prin e-mail”. Impolitețea nu este în toate cazurile intenționată, dar vă poate afecta în continuare, chiar perturbându-vă somnul.

Impolitețea prin poștă electronică poate fi activă sau pasivă. Cea activă este probabil cea mai ușor de definit. Ar putea fi un e-mail supărat de la un client nemulțumit în cazul în care destinatarul (de multe ori nu persoana care a cauzat problema percepută) primește întreaga tiradă, uneori în CAPS LOCK.

Grosolănia pasivă este mai greu de definit. S-ar putea să nu răspundeți la un e-mail zile întregi sau să nu confirmați o parte dintr-un e-mail. Ceea ce îl face pe celălalt să se întrebe: persoana respectivă mă ignoră cu adevărat sau chiar este ocupată?

Potrivit autorilor, impolitețea activă este mai probabil să crească nivelul de stres, în special în timpul lucrului. Dar și e-mailurile pasive pot provoca daune.

Acest ultim tip de impolitețe este „asociat cu insomnia, care duce apoi la un efect negativ crescut la începutul zilei de lucru”, spun cercetătorii. S-ar putea să nu fie întâmplător că în ultimele luni s-a raportat o creștere a tulburărilor de somn.

Cum ne protejăm?

Oamenii de știință susțin că angajații trebuie să se „detașeze psihologic” după o zi de impolitețuri electronice. Pentru a reuși acest lucru au nevoie și de ajutorul managementului.

Managerii trebuie, să-și asume rolul în combaterea grosolăniei e-mailurilor, în special într-o perioadă în care personalul este deja stresat. Flexibilitatea și claritatea în jurul așteptărilor sunt esențiale. “Evitați tentația de a trimite un mesaj la 16:45 doar ca să vedeți dacă angajații sunt încă online”, spune profesorul Tsedal Neeley de la Harvard Business School. Iar dacă un manager trimite un e-mail într-o duminică, ar trebui să clarifice faptul că răspunsul poate veni luni.

Alegerea formei corecte de comunicare poate de asemenea ajuta. Chat-ul sau videoconferința ar putea ajuta la diminuarea potopului de e-mailuri, mai spun oamenii de știință.