Un fost jandarm îl acuză pe Klaus Iohannis de discriminare. Cazul a ajuns în instanță

Klaus Iohannis se află la finalul celui de-al doilea mandat de președinte al României, iar cariera sa politică pare în impas după ce candidatura sa la șefia NATO a eșuat, după ce a anunțat, în luna martie, că își dorește acest post. A fost o eroare, deoarece marile puteri ale alianței, SUA, Germania, Franța și Marea Britanie îl sprijină pe olandezul Mark Rutte.

Reclamantul i-a cerut lui Klaus Iohannis să-și retragă declarațiile din timpul pandemiei

Numele lui Klaus Iohannis apare ca intimat într-un dosar înregistrat anul trecut, pe 6 aprilie 2023, la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată.  Iohannis a fost dat în judecată prin Administrația Prezidențială. Calitatea de contestator o are un bărbat, A.F.G., care a solicitat instanței obligarea pârâtului Klaus Iohannis să-şi retragă susţinerile formulate în cursul anului 2020, prin mijloacele de comunicare în masă pentru „distanţare socială”, în timpul pandemiei de coronavirus.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 23.04.2020 şi 14.05.2020, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, pârâtul a dispus „măsuri de distanţare socială”, când, de fapt şi de drept, se impuneau „măsuri de distanţare fizică”, astfel lezându-i demnitatea şi onoarea. A învederat instanţei că a notificat pârâtului cu obligaţia de a-şi retrage aceste susţineri, pe care le apreciază calomnioase, dar Administraţia Prezidenţială, printr-o adresă din septembrie 2020, i-a comunicat că „nu au reuşit să identifice solicitările sale”.

A.F.G. a opinat că dorinţele sale şi ale oamenilor cu care interacţionează sunt de conectare şi atingere fizică, iar măsurile de distanţare socială, respectivii termenii lingvistici folosiţi de pârât, creează sentimente de anxietate şi frică de singurătate, care ar putea contribui la o criză de „sănătate mintală”, declanşată de lipsa „serotoninei” şi „oxitocinei”, care sunt eliberate în creierul uman în urma contactelor fizice şi interacţiunii sociale.

Digi24.ro

Impulsuri radio bizare ce provin din gheața Antarcticii bulversează oamenii de știință. „Este un mister fascinant”

Reprezentantul în instanță al Administrației Prezidențiale a susţinut că cererea de chemare în judecată din prezentul dosar nu poate fi admisă, deoarece afirmaţiile preşedintelui României sunt expresia exercitării libertăţii fundamentale garantate de Constituţie, libertatea de exprimare. Opiniile politice nu produc efecte juridice, ci ele reprezintă expresia preocupărilor societăţii cu referire la probleme de interes major.

Fostul jandarm a explicat că Iohannis a refuzat să dea curs notificării sale

Administrația Prezidențială a arătat că, în cursul anului 2020, reclamantul a adresat mai multe scrisori printre care şi notificarea anexată cererii de chemare în judecată, care au ajuns, conform procedurilor interne, la o structură specializată din cadrul instituţiei cu soluţionarea petiţiilor. La una dintre aceste petiţii, reclamantul a anexat şi o copie după un bilet de externare din spital cu diagnosticul „tulburare de personalitate instabil emoţională tip impulsiv cu episoade de decompensare”.

Digisport.ro

Adrian Apostol a murit la doar 33 de ani. Se afla în vacanță în Turcia: ”Vestea tragică ne-a cutremurat pe toți”

A.F.G. a arătat că este discriminat de către pârâtul Klaus Iohannis din punct de vedere al „clasei sociale” şi „diferenţei de trai”, prin faptul că pârâtul a refuzat să dea curs notificării sale, emisă la data de 24.08.2020, în baza art.252 şi a art.1349 Noul Cod civil, respectiv să repare prejudiciul moral ce i s-a cauzat prin restricționările formulate cu termenii lingvistici ”distanțare socială”, prin retragerea acestor restricții promovate la data de 23.04.2020 și 14.05.2020 în mijloace de comunicare în masă.

S-a reţinut că acţiunea în angajarea răspunderii civile delictuale a fost formulată împotriva pârâtului Klaus Iohannis în calitate de persoană fizică, iar nu în calitatea sa de organ executiv, respectiv de preşedinte al României. În acest sens, instanţa a reţinut, în primul rând, că, deşi obiectul cererii îl constituie angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului în calitate de persoană fizică, conform celor statuate de I.C.C.J. prin decizia din 22.02.2022, afirmaţiile din anul 2020 prin mijloace de comunicare în masă referitoare la distanţarea socială, faţă de care reclamantul solicită retragerea, au fost formulate de pârât în considerarea calităţii sale de preşedinte al României, iar nu de simplu cetăţean.

Jandarmul a spart geamurile unei firme

Prin urmare, instanţa a apreciat că nu se poate dispune obligarea pârâtului – persoană fizică să îşi retragă afirmaţii pe care le-a făcut în considerarea calităţii sale de preşedinte al României, nefiind întrunit caracterul ilicit al faptei invocate de reclamant şi nici a vinovăţiei pârâtului, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Pe 12 decembrie 2023, Tribunalul București a respins cererea lui A.F.G, dar acesta a formulat recurs, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Următorul termen a fost stabilit pentru 24 octombrie 2024.

A.F.G. a fost angajat al Inspectoratului de Jandarmi Cluj pînă în 2016, când a fost pensionat medical după un incident de distrugere, el spărgând geamurile unei firme din Huedin. Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj au arătat că subofițerul obținuse în ultimii 5 ani calificativul „apt psihologic” pentru desfășurarea serviciului. Din primele rezultate ale comisiei de verificare reiese faptul că acesta ar fi avut probleme de ordin familial.

În octombrie 2017, A.F.G. a fost protagonistul unui alt moment controversat. Fostul jandarm a intrat în sediul primăriei comunei clujene Poieni și s-a legat cu un lanț de caloriferul din anticamera biroului primarului. A.F.G. a fost condamnat inițial de Judecătoria Huedin pentru infracțiunea de violare a sediului profesional. Dosarul a fost trimis spre rejudecare, Curtea de Apel a desființat sentința și l-a achitat pe inculpat. Astfel,  Judecătoria Huedin l-a condamnat pe A.F.G., pe 1 martie 2018, la plata unei amenzi penale de 2.400 de lei.