În anul 2010, statul român a redevenit acționar la Rompetrol Rafinare, cu o participație de 44,69% din capital, ca urmare a conversiei în acțiuni a obligațiunilor pe care compania KazMunaiGaz nu le-a răscumpărat la timp. Aflată în subordinea Ministerului Energiei, acest lucru îi dă dreptul statului român la două numiri în Consiliul de Administrație al companiei.
În vara anului 2020, ministrul energiei Virgil Popescu îl numea în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare pe Bogdan Cătălin Steriopol, licențiat în marketing la Universitatea „Artifex” din București, pe care a absolvit-o în anul 2008. Potrivit CV-ului său, acesta a lucrat în presa sportivă încă din facultate, începând cu 2006 până în anul 2017, când este angajat referent de specialitate la Transelectrica. Din 2018 până în 2019 lucrează în Departamentul Infrastructurii Critice la aceeași companie de stat, când se mută la Termoenergetica, unde lucrează ca expert în serviciul de monitorizare timp de cinci luni.
După o carieră în presa sportivă și o tranziție în domeniul energetic acesta își schimbă din nou cariera în anul 2019, atunci când este numit consilier al ministrului educației de la acea dată, Monica Anisie. “Sunt aici pentru a clădi viitorul copiilor din România”, avea să explice acesta noua sa direcție în carieră. Cu un an înainte aceasta și-a început studiile de master la Academia de Informații Mihai Viteazul, iar potrivit CV-ului său până atunci nu a mai făcut decât niște cursuri de prim-ajutor și de stingerea incendiilor. Fostul jurnalist sportiv avea să-și înceapă implicarea în politică în anul 2018, la PNL Sector 2, filiala condusă chiar de către Monica Anisie.
După câștigarea alegerilor în anul 2020, unde Bogdan Steriopol nu prinde un mandat în Consiliul General al Capitalei, acesta avea să ajungă consilierul personal al primarului Nicușor Dan pentru lacuri, parcuri și peisagistică, iar numele său avea să fie vehiculat pentru conducerea Administrației Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB), după ce în vara anului 2021 primarul l-a dat afară pe directorul instituției.
Potrivit declarației de avere, Bogdan Steriopol a încasat în anul 2021 aproape 200.000 de lei din cinci surse, toate de la stat. Peste 30.000 de lei, pentru perioada în care a fost consilierul ministrului educației, 10.000 de lei – consilier la Primăria Generală, alți 10.000 de lei inspector de specialitate Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente, 40.000 de lei – membru în CA al Institutului de Cercetări în Transporturi Incertrans SA, și în final 108.000 de lei de la Rompetrol Rafinare. Soția acestuia este angajată la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a fost angajată și în funcția de consilier politic.
Potrivit declarației sale de avere, soții Steriopol nu dețin decât un apartament de 65 de metri pătrați în București, pe numele soției, și un credit luat în 2013, scadent în acest an, în valoare de 52.500 de euro. Declarația sa de avere seamănă foarte mult cu declarația de avere a unchiului său, deputatul PNL (încă la PNL, deși există zvonuri că s-ar pregăti să treacă la PSD) Costel Barbu, care are trecut în declarație doar mai multe terenuri și o casă de locuit, toate în Teleorman, și toate moștenite. Acesta menționează doar un împrumut de 50.000 de euro acordat unei persoane fizice.
Costel Barbu este un personaj extrem de controversat, cu o condamnare de doi ani de închisoare cu suspendare pentru ultraj, cu diplomele universitare și postuniversitare anulate de Curtea Supremă și forțat să demisioneze din fruntea Primăriei Suhaia din Teleorman după ce ANI l-a găsit incompatibil (soția sa a devenit primar după demisia sa). Ascensiunea sa politică are la bază sprijinul fostului președinte PNL, Ludovic Orban, căruia i-a fost șofer, iar apoi a ajuns secretar general al PNL și secretar general adjunct al guvernului. În anul 2020, publicația G4media scria că un om de afaceri l-a dat în judecată susținând că liberalul este adevăratul proprietar al unei pensiuni din Rânca și că nu i-a plătit o serie de lucrări. Nici din CV-ul său nu lipsesc studiile de securitate și la Institutul Diplomatic Român.
Nicolae Bogdan Codruț Stănescu este cel de-al doilea reprezentant al statului român în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare, poziție în care s-a mai aflat în trecut, înainte de 2016. Potrivit CV-ului acestuia, acesta este licențiat în drept la Universitatea Hyperion (1993-1996), perioadă în care își obține și diploma de inginer de la Universitatea „Petrol și Gaze” (1994-1999), pentru ca între 1997 și 2001 să-și ia și doctoratul în drept de la aceeași universitate. După începerea studiilor doctorale le începe și pe cele de master, de această dată la Academia de Poliție (1999-2000) – fiind urmate de studii în securitate la Universitatea de Apărare (2007-2008), în diplomație la IDR (2010) și menționează și un curs de patru zile pe subiectul „Public leaders” la „Harvard Kennedy School University”.
În ceea ce privește experiența sa profesională, acesta se angajează consilier juridic la Direcția Regională a Vămilor Galați în 1997, imediat după terminarea cursurilor de drept, de unde se mută la fostul FPS – Galați, unde în 2001 – deci după doar patru ani de muncă – ajunge director general. Din 2004 se mută la București, unde lucrează ca expert jurist la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului unde în 2010 ajunge directorul general al direcției juridice. În anul 2010 obține definitivatul ca avocat și lucrează pentru doar patru zile la firma de avocatură Gorghiu, Pop și Asociații – firma de avocatură unde era partener actualul lider PNL, Alina Gorghiu.
Din acest an, cariera sa atinge un cu totul alt nivel, fiind numit consilier al viceguvernatorului BNR, liberalul Bogdan Olteanu, consilier personal al ministrului economiei (între 2013 și 2015), plus alte funcții în cadrul Nuclearelectrica, Ministerul Energiei sau director al Direcției Generale Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie. În această perioadă a fost administrator special al mai multor companii, Oltchim și Hidroelectrica, dar și membru în consiliile de administrație al unor companii precum Distrigaz, Enel sau Rompetrol.
În anul 2016, atunci când în declarația sa de interese menționa că este membru al PNL Sector 5, acesta încasa nu mai puțin de opt salarii de la stat, consilier la BNR, director al DGPAPSE, administrator Oltchim, CA Nuclearelectrica, CA Oil Terminal, administrator al Complexului Energetic Oltenia, Arcadia 2000 și Romplumb SA. În anul 2019, la aceste funcții avea să se adauge încă una în administrația locală, atunci când a fost numit și consilierul directorului Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Transport Public București Ilfov, de unde a încasat circa 30.000 de lei, poziția ocupată fiind cu jumătate de normă.
În declarația sa de avere, acesta menționează că deține un apartament în București de 75 mp, achiziționat în 2010, alte două cu suprafețe similare tot în Capitală, achiziționate în 2018, an în care face două credite de câte 70.000 de euro, și câte o garsonieră în Năvodari și Predeal. Acesta menționează economii de doar 100.000 de lei, și datorii la bancă de peste 1,25 de milioane de lei.
Veniturile sale anuale sunt imposibil de calculat, pentru că și-a secretizat salariul încasat de la BNR, însă un consilier la Banca Națională ajunge să câștige aproape un milion de lei pe an, și, la fel, nu și-a trecut salariul încasat de la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (într-o declarație de avere mai veche apare menționată suma de 425.000 de lei). Ceea ce menționează e doar salariul încasat de la Oltchim, 65.000 de lei, Romgaz, 212.000 de lei și Rompetrol Rafinare 180.000 de lei. Și soția acestuia, înalt funcționar în Ministerul Justiției, câștigă peste 270.000 de lei pe an.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că Alina Gorghiu, cu care Nicolae Bogdan Codruț Stănescu a scris o carte împreună, a fost acuzată de fostul ministru PSD Dan Șova că în perioada în care era angajată la AVAS, cu funcția de consilier atunci când instituția era condusă de liberalul Teodor Atanasiu, AVAS ar fi acordat mai multe contracte firmei de avocatură “Gorghiu & Pop și Asociații”. Alina Gorghiu a spus că ea s-a retras din firma de avocatură în 2007, și că a lucrat la AVAS în anul 2008, însă liderul PNL s-a reîntors la firma de avocatură în anul 2010, anul în care la firmă a lucrat chiar Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, timp de patru zile, înainte de a conduce direcția juridică a AVAS. Un raport al Corpului de Control al Primului Ministru identifica 4 contracte de 53.000 de euro + TVA câștigate de firma de avocatură în anii 2007 și 2008 de la AVAS.