Un lac de dimensiunile orașului Ploiești a dispărut fără urmă, în doar o săptămână. Cum se explică situația

Un lac înghețat din Antarctica de Est a dispărut complet în mai puțin de o săptămână, iar oamenii de știință suspectează încălzirea globală drept cauză a evenimentului atipic.

Oamenii de știință au folosit imagini radar pentru a urmări incidentul ce a avut loc pe calota glaciară Amery. Scurgerea a avut loc în iunie 2019, în timpul iernii de la Polul Sud.

Oamenii de știință cred că greutatea apei ce a rezultat în urma topirii gheții și a zăpezii a dus la acumulări mari în adâncimile lacului. Pur și simplu, presiunea imensă a rupt stratul de gheață de dedesubt, într-un eveniment cunoscut ca o hidrofractură.

Se estimează că între 600 și 750 de milioane de metri cubi de apă s-au scurs în ocean. Cantitatea de apă este similară cu cea din Lacul Sfânta Ana (600 mil. mc) sau din Lacul Roșu (700 mil. mc).

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

După incidentul scurgerii, în locul lacului a rămas o depresiune similară cu un crater în suprafața gheții, aceasta având cam 11 kilometri pătrați. În comparație, lacul ar fi avut o suprafață de 60 de kilometri pătrați, o dimensiune comparabilă cu cea a orașului Ploiești.

Această depresiune, cunoscută ca o dolină de gheață, conținea rămășițele frânte ale stratului de gheață ce acoperea lacul.

”Credem că greutatea apei ce s-a acumulat în acest lac a creat o fisură în stratul de gheață de la fundul apei, un proces cunoscut ca hidrofractură, cauzând apa să se scurgă în oceanul de dedesubt”, afirmă autorul studiului, Roland Warner, glaciolog în cadrul University of Tasmania.

Cauzele dispariției lacului, încă neînțelese de cercetători

Totuși, echipa de cercetători nu poate să înțeleagă ce anume a cauzat această curgere rapidă a apei.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

Este prea timpuriu să se afirme că încălzirea climatului a fost cea care a dus la această hidrofractură. Cu toate acestea, se știe deja că temperaturile crescute au dus la ruperea un calote mari de gheață de la cei doi poli ai planetei.

Emisiile de gaze de seră din activitățile umane cauzează creșterea temperaturilor globale, iar acestea duc la topirea ghețurilor și a zăpezilor, chiar din zone unde acestea existau în permanență pe parcursul anului.

”Topirile de suprafață din calotele glaciare plutitoare ale Antarcticii vor crește semnificativ în următoarele decenii, dar implicațiile cu privire la stabilitatea acestora sunt încă necunoscute”, arată cercetătorii.

Pentru a efectua studiul, cercetătorii au folosit imagini de la Landsat 8, un satelit cu radar ce a descoperit că evenimentul a avut loc de-a lungul a cel mult șapte zile din luna iunie 2019.

Evenimentul a fost surprins și de un laser cu lumină verde al ICESat-2, un satelit NASA, ce trimite pulsații de fotoni și localizează cu precizie punctul de reflexie al fiecărui foton venit înapoi de pe Pământ.

Trecerile succesive ale lui ICESat-2 pe deasupra acelorași zone înainte și după hidrofractură arată scala verticală a perturbării.

”Este interesant să observăm că ICESat-2 ne oferă detalii atât de precise cu privire la procese care au loc pe suprafața înghețată a Antarcticii”, afirmă Helen Amanda Fricker, coautor al studiului și glaciolog la Institutul de Oceanografie Scripps.

”Deoarece topirile de suprafață de pe calotele glaciare pot duce la prăbușirea acestora, care în final duce la creșterea nivelului mărilor și oceanelor, este important să înțelegem care sunt procesele ce slăbesc aceste calote”, mai afirmă Fricker.

Procesul hidrofracturilor a mai fost implicat și în alte prăbușiri de calote glaciare din Peninsula Antarctică. La suprafața acestora se formează apă în timpul verii din emisfera sudică.

Totuși, nu a mai fost observată până acum o fractură care să străpungă un strat de gheață de până la 1.400 de metri, cât avea cel din calota Amery.