Astronomii au identificat o serie de unde radio neobișnuite ce provin din centrul galaxiei Calea Lactee.
Momentan, experții nu au o explicație referitoare la sursa acestui semnal radio, denumit colectiv ca ASKAP J173608.2-321635, având în vedere coordonatele sale.
Aceste unde radio au fost descoperite cu ajutorul radiotelescopului ASKAP, aflat în deșertul Australiei de Vest, aflat la 800 km nord de Perth.
Ce este cu adevărat ciudat în cazul acestui semnal este că undele radio apar sau dispar la intervale neregulate de timp, pe perioade desfășurate de-a lungul a mai multor săptămâni.
Un astfel de comportament nu este specific niciunui obiect spațial cunoscut, arată astronomii.
Până în prezent, semnalul ASKAP J173608.2-321635 a fost recepționat de 17 ori în ultimii doi ani.
”Am analizat cerul cu ajutorul ASKAP, pentru a identifica noi obiecte neobișnuite, prin intermediul proiectului Variables and Slow Transients (VAST), desfășurat în 2020 și 2021”, afirmă Tara Murphy, profesor la institutul astronomic de la University of Sidney.
”Am privit către centrul galaxiei și acolo am descoperit semnalul ASKAP J173608.2-321635, pe care l-am denumit după coordonatele sale spațiale”, mai arată Murphy.
”Acest obiect este unic, deoarece a fost inițial invizibil, a devenit foarte luminos, a dispărut și apoi a reapărut. Un asemenea comportament este extraordinar”, afirmă profesoara.
Din păcate pentru cei ce sperau la un contact extraterestru, Tara Murphy are vești proaste.
”Semnalul are o serie de proprietăți despre care știm că definesc un obiect astronomic. De exemplu, emisiile radio acoperă o gamă foarte largă de frecvențe, acestea neputând fi generate de o sursă artificială”, a arătat Murphy.
Aceasta mai spune că ”deși nu știm cu exactitate ce produce aceste semnale, avem încredere că e vorba de o sursă naturală.”
Autorul unui studiu care detaliază cercetările spune că echipa sa ”nu a mai întâlnit niciodată așa ceva.”
Ziteng Wang, profesor tot la University of Sidney, spune că ”cea mai ciudată proprietate a acestui semnal o reprezintă faptul că are o polarizare foarte ridicată.”
Asta înseamnă că lumina oscilează într-o singură direcție, însă această direcție se rotește pe măsură ce trece timpul.
De asemenea, ”luminozitatea obiectului variază semnificativ, la un factor de 100, iar semnalul pornește și se oprește aparent aleator. Nu am mai văzut așa ceva.”
O posibilitate o reprezenta existența unui pulsar, însă această teorie a fost eliminată.
”Inițial am crezut că e vorba de un pulsar, un tip de stea moartă, foarte densă, sau un alt tip de stea care emite erupții solare”, arată Wang, ”însă semnalele acestei noi surse nu seamănă cu cele ale obiectelor celeste amintite.”
Se pare că noul obiect are câteva trăsături ale unei noi categorii de obiecte celeste misterioase, cunoscute ca GCRT, sau ”galactic centre radio transient.” Acestea sunt semnale radio intermitente ce provin din zona centrală a galaxiei.
Totuși, astronomii nu sunt convinși de faptul că ASKAP J173608.2-321635 ar face parte din categoria GCRT.
Pe parcursul a nouă luni din 2020, astronomii au interceptat șase semnale radio venite din aceeași direcție. Au încercat să găsească obiectul emițător prin observație directă, dar nu l-au putut identifica.
Au mai încercat o dată și cu ajutorul radiotelescopului Parkes, din Noul Wales de Sud, dar au eșuat din nou.
Astfel, din noiembrie 2020, observații suplimentare au fost făcute cu ajutorul telescopului MeerKAT, din Africa de Sud.
”Deoarece semnalul era intermitent, l-am observat timp de 15 minute, o dată la câteva săptămâni, sperând de fiecare dată că îl vom putea identifica din nou”, afirmă Tara Murphy.
”Din fericire, semnalul a revenit, dar am descoperit că avea un comportament foarte diferit – sursa a dispărut într-o singură zi, chiar dacă anterior semnalul radio dura chiar și câteva săptămâni.”
Aceste noi descoperiri nu au ajutat prea mult astronomii în a înțelege ce produce aceste semnale radio, astfel că ASKAP J173608.2-321635 va fi investigat și în viitor.
Viitoare eforturi ar putea fi susținute de un nou radiotelescop, care ar urma să fie cel mai mare din lume, Square Kilometer Array.
”Sperăm că puterea acestui telescop ne va ajuta să rezolvăm mistere precum cel de față, dar și că SKA va deschide noi orizonturi de explorare a Universului în spectrul radio”, concluzionează Tara Murphy, conform dailymail.co.uk.