„Un Nou URSS?” Cum ar arăta pacea din Ucraina sub condițiile lui Putin și care sunt efectele asupra României

Pacea în Ucraina rămâne un obiectiv greu de atins. Volodimir Zelenski susține că este dispus să negocieze, însă Vladimir Putin impune condiții care par să blocheze intenționat discuțiile. Statele Unite ale Americii mediază negocierile, dar până acum nu s-a ajuns la niciun acord între părțile implicate. Situația din Ucraina are impact și asupra României, iar dacă Rusia va câștiga războiul, întrebarea rămâne: până unde vrea să ajungă Putin? Vrea un nou URSS? Dan Grecu, general în rezervă, a explicat pentru FANATIK care sunt consecințele războiului sau păcii din Ucraina la nivel global.

Pacea în Ucraina, un obiectiv realist sau un ideal?

Rusia are un lung istoric de nerespectare a acordurilor de pace, iar specialiștii spun că armistițiul propus de SUA nu este pe placul Kremlinului.

Liderul de la Kiev a spus că este dispus să accepte pacea, însă un lucru pe care nu l-ar accepta, considerându-l o linie roșie, ar fi că Ucraina nu va recunoaște niciun teritoriu ucrainean ocupat ca parte a Rusiei. La polul opus, liderul de la Kremlin ține de o lungă listă de condiții și pare că Putin împotmolește în mod intenționat discuțiile despre un posibil armistițiu.

„Rusia nu a acceptat condițiile. Au ajuns la o înțelegere comună, că n-au ajuns, de fapt, la nicio înțelegere. Putin a spus că este de acord cu planul discutat la Riad între delegațiile SUA și Ucraina, dar doar dacă se respectă condițiile Federației Ruse pe care le știm încă din februarie 2022: denazificare, demilitarizare, recunoașterea situației din teren. 

Digi24.ro

Rusia amenință Germania cu un război direct, dacă Ucraina va lovi cu rachete Taurus tințe pe teritoriul rus

Ba chiar mai mult decât situația din teren, pentru că vorbește de toate cele patru oblast-uri, la administrarea lor totală, nu doar la ce controlează rușii, pentru că ei controlează doar Lugansk-ul în unanimitate. Deci aici ar fi problema. Alți oameni din administrația rusă spun că acest armistițiu ar însemna un răgaz pentru Ucraina, care s-ar reînarma. Din punctul meu de vedere, planul discutat la Riad nu va fi acceptat de către ruși decât cu condițiile pe care le-au cerut încă din 2022”, a declarat, pentru FANATIK, Dan Grecu, general în rezervă.

Costul păcii pentru Europa și posibilele fisuri în alianța nord-atlantică

Războiul din Ucraina are consecințe dramatice asupra întregii Europe. În acest context, președintele american Donald Trump subliniază importanța menținerii unui NATO puternic și cere creșterea cheltuielilor de apărare ale membrilor alianței. Recent, Trump a declarat că este esențial ca țările europene să își îndeplinească angajamentele financiare față de NATO, sugerând o creștere a cheltuielilor de apărare de la 2% la 5% din PIB.

Digisport.ro

Ion-Alexandru Țiriac n-a mai suportat și i-a transmis public un mesaj brutal: "Dispari o dată pentru totdeauna!"

Aceste solicitări reflectă o schimbare în politica externă a SUA, punând presiune pe statele europene să își asigure propriile garanții de securitate.

„Atât timp cât președintele SUA a fost Joe Biden, ați observat că nu a ieșit nimeni să se disocieze de sprijinul față de Ucraina, cu excepția premierului maghiar. Probleme mai mari au fost la nivelul Uniunii Europene, acolo unde deciziile s-au luat mult mai greu, până să se ajungă la planul de ReArm, prezentat de Ursula von der Leyen și care vorbește de 800 de miliarde euro puși la dispoziția întăririi capacității de apărare europene. Tot așa trebuie să spunem, fără niciun fel de rușine, că poziția președintelui american la momentul ăsta dă mai multe frisoane europenilor decât poziția rușilor.

Pentru că discuțiile avansate de Elon Musk, cu privire la ieșirea din NATO, la care Trump când spune că da, când spune că nu, e o poziție ambiguă. Ca un businessman ce este, Donald Trump traduce totul în bani și în beneficii de partea sa. Drept dovadă, acea cerere exagerată din punctul meu de vedere, ca toate statele membre să își ridice contribuția la 5% din PIB. Probabil că la Summit-ul din iulie se va ajunge la o soluție de compromis, în sensul creșterii indiscutabile a contribuției statelor europene pentru Apărare, probabil undeva la 3,5%”, a mai punctat generalul în rezervă.

Ambițiile lui Putin și riscul pentru România. Proiectul un nou URSS?

De-a lungul anilor, Vladimir  Putin și-a exprimat în nenumărate rânduri regretul față de destrămarea Uniunii Sovietice, numind-o „un eveniment geopolitic tragic”. Unii specialiști de politică externă, dar și analiști militari internaționali spun că dincolo de câștigarea războiului din Ucraina, dorința lui Putin se întinde până la hotarele statelor ex-sovietice.

„Una dintre direcțiile strategiei de politică externă a Rusiei de la sfârșitul anilor 90 era menținerea influenței în spațiul ex-sovietic. Alta era menținerea influenței în fosta zonă a Tratatului de la Varșovia. O a treia direcție era oprirea extinderii NATO spre răsărit. Și a patra era menținerea unei relații cu China pentru a-și completa interesele reciproce. Vedem că se respectă toate aceste direcții.

Nici nu vor să audă de extinderea NATO, deși agresiunea asupra Ucrainei a îndemnat Suedia și Finlanda să intre în Alianță.

Relația cu China este la un nivel foarte bun la ora actuală. Influența în spațiul ex-sovietic se menține, cu excepția țărilor baltice. Însă în Armenia s-au stricat relațiile, pentru că nu i-au sprijinit în războiul cu Azerbaijan. În Moldova încă au o influență mare, nu doar în Transnistria și Găgăuzia. Deci încă este în putere pe aceste spații”, a explicat generalul Dan Grecu pentru FANATIK.

Rezistă Ucraina fără ajutorul SUA? Rusia e în avantaj de când Trump s-a întors la Casa Albă?

În ultima perioadă pare că rușii au mai câștigat teren în fața ucrainenilor, iar un mare avantaj pentru ei pare ar fi inclusiv schimbarea liderilor din SUA.

„În primul rând este absolut clar că pe front forțele ruse au inițiativa și realizează succese. Cam pe toate direcțiile, cu excepția frontului de sud, între Zaporoje și vărsarea Niprului, rușii sunt în progres. Au șanse reale de a îndeplini visul lui Putin, de a cuceri Donbas-ul istoric. Dar mă îndoiesc că se vor opri aici, că nu fac rabat nici la echipamente și cu atât mai puțin la personal, fiind o adevărată măcelărie. Termenul de „carne de tun” folosit pentru soldații ruși este foarte aproape de adevăr. 

În al doilea rând, ucrainenii au fost în start în dezavantaj, atât numeric cât și din punct de vedere al echipamentelor. SUA, UE, membrii Grupului de la Rammstein au încercat să suplinească dezechilibrul din balanța de forțe. Dar el a rămas și în acest moment favorabil Federației Ruse. 

De asemenea, Donald Trump, impulsiv cum îl știm, a retras atât echipamentele cât și elementele de intelligence. Între timp le-a reluat, în același timp cu amenințarea unor sancțiuni drastice asupra Rusiei, dacă nu cad de acord cu privire la un acord de pace. Sancțiunile economice sunt una dintre puținele pârghii ale Occidentului, care n-au avut însă efectele scontate, întrucât Federația Rusă deține resurse enorme”, a mai adăugat Dan Grecu.

Cu un Putin avid de putere și plin de ambiții, Uniunea Europeană trebuie să-și regândească noile strategii și priorități. Mai mult, țări precum România, care au fost, la un moment dat, sub influența Rusiei, trebuie să-și analizeze atent planul de apărare

„Din păcate, istoric vorbind, liderii noștri politici au tratat un pic ușor problema apărării naționale. Drept dovadă, faptul că industria noastră națională de apărare e mirobolantă, dar lipsește cu desăvârșire, pentru că de ani de zile nu s-au făcut investiții în înzestrare, abia de vreo 2-3 ani de zile se fac astfel de investiții, nu toate justificate, iar asta e o altfel de problemă. 

O altă vulnerabilitate pentru România este lipsa pregătirii populației pentru Apărare. Noi am spus că ne apără Articolul 5 al NATO, ceea ce este adevărat, dar înainte este Articolul 3 care spune că fiecare stat aliat își ia toate măsurile pentru a fi capabili de apărare națională.

Noi nu am făcut asta, nu am pregătit populația. Singura măsură luată după renunțarea la serviciul militar obligatoriu este introducerea serviciului rezervistului voluntar cu toate gradele, care a intrat în vigoare abia în 2017, iar procesul este unul lent și insuficient pentru susținerea unui război de intensitate și durată mare”, a mai spus expertul militar.