Valeriu Zgonea a angajat un ofițer al Serviciului Român de Informații (SRI) la conducerea direcției de IT din cadrul Autorității Naționale pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații (ANCOM).
Petre Adrian Gagiu a ajuns la ANCOM în iulie 2024, la un an după ce Valeriu Zgonea, fostul șef al Camerei Deputaților a fost numit președinte la ANCOM, o instituție care reglementează o piață de aproape 3,5 miliarde de euro pe an. Autoritatea joacă un rol esențial în asigurarea integrității procesului electoral, având misiunea de a supraveghea regulamentul privind serviciile digitale (DSA) de către platformele (TikTok, Facebook) și motoarelor de căutare foarte mari (Google, Bing).
Din informațiile obținute de FANATIK, Petre Adrian Gagiu a devenit cadru al Serviciului Român de Informații în anul 2016, iar în 2023 deținea gradul de maior și ocupa o funcție militară în cadrul UM 0997 București.
Potrivit declarației de avere completată în iulie 2024, la 30 de zile de la angajare, Petre Adrian Gagiu a fost angajat la Serviciul Român de Informații, cu un salariu anual de 84.855 de lei (aproximativ 7.000 de lei pe lună).
Într-un răspuns la o interpelare parlamentară formulată de deputatul Florin-Cornel Popovici, Valeriu Zgonea, președinte ANCOM, recunoaște că în ultimii trei ani, în cadrul ANCOM au fost detașate cinci persoane din SRI, MAI sau alte structuri militarizate. Referitor la cazul lui Gagiu, Zgonea spune că ocupă postul de șef IT la ANCOM pentru că îndeplinește toate condițiile și pentru că legea permite acest lucru.
”Precizăm că ocupantul postului din prezent îndeplinește toate cerințele din fișa postului de director al Direcției IT și nu există elemente incompatibile cu încheierea unui contract individual de muncă în cadrul unei instituții publice”, a explicat Valeriu Zgonea.
De asemenea, Zgonea susține că Petre Adrian Gagiu a ajuns să ocupe funcția de director al Direcției IT din cadrul ANCOM abia la data expirării mandatului predecesorului său, care nu era titular pe această poziție. Înaintea lui Gagiu, postul de șef IT la ANCOM a fost ocupat de Marcel Vălușescu, și el detașat, însă de la Poșta Română. Anterior lui Vălușescu, funcția a fost deținută de Cătălin Mitrescu, acesta fiind concediat în urma unei decizii de reorganizare a ANCOM inițiată de către fostul președinte Adrian Diță. Mitrescu a contestat în instanță decizia de concediere.
Întâmplător sau nu, detașarea lui Petre Adrian Gagiu de la SRI la ANCOM vine și în contextul unor plângeri penale pe care el și partenera de viață, tot cadru militar, și le-au făcut reciproc. Femeia l-a acuzat pe Gagiu de violență domestică, în timp ce el a reclamat-o pentru rele tratamente aplicate minorului, fapte petrecute în anul 2020. În ianuarie 2025, Parchetul Militar a clasat dosarul, însă soluția a fost desființată de Tribunalul Militar, care a trimis cauza înapoi la procuror.
În motivare, judecătorul a scris că ”se denotă o agresivitate extremă ce depășește exercitarea între soți a unor acte de agresiune de gravitate redusă ca urmare a unor discuții în contradictoriu”.
La aceeași unitate militară la care a activat Petre Adrian Gagiu (UM 0997), lucrează și Anton Rog, general de brigadă și șeful Centrului Național Cyberint.
CNC este unitatea de elită în domeniul cyber-security a Serviciului Român de Informații, desemnat să îndeplinească rolul de Centru Operațional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-SRI), având misiunea de a preveni și de a răspunde la incidente care afectează funcționarea sistemelor informatice proprii Serviciului.
În anul 2023, Anton Rog declara, în cadrul unui podcast, că SRI ar fi obligat să intervină dacă un partid folosește ”acțiuni hibride” ca să câștige alegerile.
”Noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare”, spunea generalul, cu un an și jumătate înainte de eșecul turului întâi de la prezidențiale. Rog făcea referire la situația în care un partid politic sau un candidat ar apela la acțiuni hibride sau campanii de dezinformare care schimbă ordinea constituțională, adică influențează alegerile.
Pe de altă parte, ANCOM este instituția responsabilă cu combaterea dezinformării și manipulării online și cu gestionarea sesizărilor privind conținutul electoral online. În perioada alegerilor, Autoritatea face parte dintr-un grup de lucru interinstituțional alături de AEP, BEC și CNA, pentru a asigura o coordonare eficientă în gestionarea aspectelor legate de procesul electoral. Nu în ultimul rând, ANCOM are obligația de a instrui candidații cu privire la reglementările privind campaniile electorale online.
Întreaga infrastructură informatică a ANCOM este acum pusă în mâinile ofițerului SRI Petre Adrian Gagiu. Directorul de IT al instituției are atribuții în proiectarea, administrarea și întreținerea acesteia, asigurând funcționarea ei optimă. De asemenea, el gestionează incidentele de securitate și se ocupă cu elaborarea și implementarea strategiilor pentru protejarea sistemelor informatice ale ANCOM.
Valeriu Zgonea nu are amintiri foarte plăcute legate de Serviciul Român de Informații. În 2020, actualul președinte al ANCOM a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, după ce fusese acuzat de DNA că a intervenit pentru numirea fiicei unui consilier județean într-o funcție publică. Infracțiunea a fost probată cu ajutorul unor înregistrări realizate chiar de SRI. Social-democratul a contestat decizia, iar Curtea de Apel București l-a achitat, doi ani mai târziu, după ce Zgonea a beneficiat de eliminarea înregistrărilor SRI, ca urmare a faptului că protocolul cu Parchetul General a fost desecretizat și declarat nul.
Zgonea a ajuns președinte ANCOM prin votul parlamentului, cu 270 de voturi pentru și 33 de voturi împotriva numirii. Potrivit Adevărul, PSD ar fi vrut inițial să-l pună pe Zgonea în fruntea Consiliului Concurenței, însă s-a renunțat la acest plan pentru că România risca un infringement dacă schimba legea de funcționare a instituției.
Zgonea ar fi fost propus și pentru șefia ANRE, însă candidatul nu îndeplinea criteriile minimale pentru a ocupa această funcție. La ANCOM, fostul șef al Camerei Deputaților câștigă peste 11.000 de euro pe lună.