News

Un pacient cu afecțiuni psihice învinge Guvernul la CCR. Decizie istorică a Curții

28.01.2021 | 13:41
Un pacient cu afectiuni psihice invinge Guvernul la CCR Decizie istorica a Curtii
Judecătorii CCR au decis că prevederile Codului Civil nu respectă drepturile persoanelor cu dizabilități/ Foto: Inquam Photos - Octav Ganea
ADVERTISEMENT

Alienații și debilii mintal nu mai pot fi puși sub interdicție judecătorească începând de astăzi, datorită unei decizii a Curții Constituționale (CCR). Parlamentul are la dispoziție 45 de zile să vină cu noi reglementări privind tutela persoanelor cu discernământ redus.

În Monitorul Oficial a fost publicată motivarea deciziei CCR prin care a fost declarat neconstituțional articolul 164, alineatul 1 din Codul Civil în baza căruia persoanele alienate și debilii mintal erau puși sub interdicție judecătorească, prin care își pierd drepturile civile ca urmare a lipsei de discernământ.

ADVERTISEMENT

În decizia adoptată cu unanimitate de voturi, judecătorii Curții au apreciat că articolul nu oferă garanții suficiente pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor cu dizabilități psihice sau mintale.

Un bolnav psihic, mai înțelept decât Guvernul și Avocatul Poporului

Decizia a fost luată la sesizarea depusă de avocatul unei persoane aflate sub interdicție în cadrul unui proces derulat la Tribunalul Buzău. Persoana respectivă reclamase faptul că a fost decăzută din drepturile electorale și din dreptul de încadrare în muncă în urma punerii sale sub interdicție.

ADVERTISEMENT

În consecință, a sesizat CCR privind neconstituționalitatea articolului 164 din Codul Civil în baza căror prevederi a fost pus sub tutelă: „Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească.

Prin decizia sa, Curtea i-a dat dreptate autorului sesizării, în pofida punctelor de vedere ale Guvernului, Tribunalului Buzău și Avocatului Poporului, care au susținut că sesizarea este neîntemeiată.

ADVERTISEMENT

Drepturile alienaților, nesocotite de Codul Civil

Primul motiv de neconstituționalitate invocat de Curtea Constituțională este că prevederile articolului permit pierderea drepturilor civile ale tuturor persoanelor vizate, indiferent de gradul lor de incapacitate, contravenind astfel Convenției pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, la care România este parte, precum și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Diferitelor grade de dizabilitate trebuie să le fie atașate grade de ocrotire corespunzătoare, legiuitorul în reglementarea măsurilor juridice trebuind să identifice soluții proporționale. O incapacitatea nu trebuie să conducă la pierderea exercițiului tuturor drepturilor civile, ci trebuie analizată în fiecare caz în parte”, se arată în  motivarea Curții.

ADVERTISEMENT

Astfel, autoritățile trebuie să ia în considerare că există grade diferite de pierdere a discernământului, acesta nefiind cu totul abolit în multe cazuri. În consecință, o parte din drepturile civile trebuie să rămână neafectate de plasarea sub interdicție, în funcție de situația fiecărui pacient în parte, inclusiv dreptul la vot sau dreptul la muncă, pentru care a fost făcută sesizarea.

ADVERTISEMENT

Codul Civil operează cu valori absolute în sensul că orice potențială afectare a capacității mentale, indiferent de gradul său, poate duce la lipsirea persoanelor de capacitate de exercițiu”, a observat CCR în motivarea deciziei de neconstituționalitate.

În al doilea rând, CCR a observat că legea română nu corespunde standardelor internaționale pentru că nu prevede un termen pentru punerea sub interdicție și nici nu instituie posibilitatea reevaluării periodice a discernământului persoanei. Altfel spus, o persoană cu probleme psihice pusă sub interdicție riscă să rămână fără exercițiul drepturilor civile întreaga viață, indiferent dacă starea sa de sănătate s-a ameliorat.

Aceste termene trebuie să fie fixe, prestabilite, ușor cuantificabile, suple și fără a avea o durată excesivă, care să permită revizuirea periodică a măsurii într-un mod eficient și coerent”, a cerut Curtea.

Consecințele juridice ale deciziei CCR

Practic, decizia Curții impune Parlamentului să modifice Codul Civil deschizând posibilitatea ca o parte dintre persoanele cu afecțiuni psihice să reprimească exercițiul unor drepturi cum ar fi, de exemplu, cele electorale.

Potrivit Constituției, odată cu publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, prevederile declarate neconstituționale sunt suspendate de drept pentru următoarele 45 de zile. Dacă în acest interval Parlamentul nu modifică aceste prevederi în sensul solicitat de Curte, reglementările neconstituționale își încetează efectele juridice.

Astfel, în următoarele 45 zile nicio persoană din România nu va mai putea fi pusă sub tutelă din cauza afecțiunii psihice sau debilității mintale, iar după această perioadă, persoanele vizate vor avea temei legal să solicite să reprimească unele drepturi care le-au fost interzise anterior prin hotărâre judecătorească.

Publicarea motivării în Monitorul Oficial a fost întârziată neobișnuit de mult de către Curtea Constituțională ținând seama că plenul CCR s-a pronunțat în această speță încă din 16 iulie 2020. Explicația probabilă este că Parlamentul, fiind în vacanță, nu ar fi avut timpul necesar să modifice articolul din Codul Civil în cele 45 de zile, ceea ce ar fi dus la ieșirea de sub interdicție a tuturor alienaților mintal. De exemplu, toți ar fi putut vota la alegerile locale din septembrie.

Amânarea publicării în Monitorul Oficial s-ar putea datora și faptul că procesul legislativ în sesiunea de toamnă a anului  trecut a fost afectat de către apropierea alegerilor parlamentare din  decembrie, astfel că publicarea survine cu numai câteva zile înainte ca parlamentarii nou aleși să se reîntoarcă la muncă.

Tags: