Ion Iliescu apare în mai multe rapoarte ale CIA, desecretizate recent, în care acesta apare ca posibil succesor al lui Nicolae Ceaușescu. Informările au fost transmise la sediul central al Central Intelligence Agency de la Washington cu mult timp înainte de Revoluția din 1989.
Ion Iliescu este azi inculpat în Dosarul Revoluției, însă nu are dosar de colaborator al fostei Securități din partea CNSAS. Cei care au verificat arhivele nu au găsit acolo dovezi referitoare la posibile activități de poliție politică exercitate de fostul președinte al României.
Paradoxal, Iliescu apare în arhivele CIA în mai multe rânduri, încă de pe vremea când ocupa poziții oficiale în cadrul Partidului Comunist Român. Atât americanii cât și sovieticii mizau pe Ion Iliescu drept posibil succesor al lui Nicolae Ceaușescu, și asta cu mulți ani înainte de mișcările sociale din 1989.
FANATIK a descoperit o serie de documente din arhiva desecretizată a CIA ce fac referire directă la Iliescu. Acestea au fost întocmite la București și transmise în regim de ”Top Secret” la Washington.
Unul dintre ele, intitulat ”Unrest in Romania: Causes and Implications” (Neliniștit în România: cauze și implicații), a fost realizat în martie 1982 și desecretizat (parțial) abia în 2008.
Documentul descrie situația dificilă în care se afla România sub regimul Ceaușescu, din cauza căderii libere a economiei și a instituirii raționalizării alimentelor.
Articolul face referire la un grup de ”foști grei ai politicii” (former political heavyweights) care nu mai sunt în grațiile regimului, însă care pot ”inspira o mișcare împotriva lui Nicolae Ceaușescu”.
Grupul era format din Ștefan Andrei și Cornel Burtică (din ministerul de externe), Virgil Trofin (fost deputat, exclus din CC al PCR în 1989 și mort în condiții suspecte în 1984), Paul Niculescu (înalt demnitar, tatăl Oanei Niculescu-Mizil) și Ion Iliescu (președinte al Consiliului Național al Apelor).
Despre Iliescu, americanii notau că ”în prezent, conduce un relativ obscur Consiliu al Apelor, dar a fost un lider proeminent al tineretului, în anii 1960.
Strălucit, dinamic și neobișnuit de sincer, Iliescu este considerat de mulți ca cel mai important exponent într-o viitoare conducere a României. Imensa lui popularitate printre tinerii români și critica fățișă față de conducerea autocrată a lui Ceaușescu a dus la declinul său politic, dar tinerețea, abilitățile și popularitatea continuă printre membrii nomenclaturii comuniste poate sugera că rămâne o figură importantă într-o structură de putere post-Ceaușescu”, se arată în raportul Central Intelligence Agency.
Un alt raport elaborat de pe teren, în data de 8 aprilie 1986, vorbește despre ”anumite zvonuri” legate de un presupus amestec al lui Mihail Gorbaciov în legătură cu o posibilă schimbare a regimului politic de la București.
”Esența acestor zvonuri este că Gorbaciov pare să susțină oficiali – cum ar fi fostul ministru al apărării Olteanu sau Ion Iliescu, un fost lider popular al tineretului comunist, în prezent căzut în dizgrație – care ar putea deveni pretendenți pentru a slăbi regimul de putere al lui Ceaușescu”, se arată în documentul CIA.
Agenții americani arată că la acea vreme, șeful Uniunii Sovietice ajunsese să fie văzut de mulți drept unica speranță de a opri ascensiunea permanentă a ”clanului Ceaușescu”.
Pe de altă parte, americanii luau în calcul ca acest zvon să fi fost lansat chiar de Ceaușescu, pentru a cere noi concesii din partea țărilor vestice, în contextul problemelor cu plata datoriilor la Fondul Monetar Internațional.
Indiferent de variantă, devenise clar că Gorbaciov nu-l prea agreează pe Ceaușescu.
”Majoritatea observatorilor au ajuns la concluzia că Gorbaciov nu agreează managementul greșit și nepotismul ce caracterizează regimul Ceaușescu. În plus, acesta nu pare să fie încântat de o succesiune de tip dinastic a lui Nicolae Ceaușescu”, se mai arată în scrisoarea adresată primilor doi șefi ai CIA.
Legăturile lui Ion Iliescu cu Mihail Gorbaciov au fost speculate și într-un articol publicat în revista Paris Match, în 1990, în condițiile în care fostul președinte de după Revoluție a fost secretar al ”asociației studenților români”, în perioada în care a studiat la Moscova. De asemenea, în timpul vizitei lui Gorbaciov la București, în 1989, Iliescu a fost trimis în afara orașului. Jurnaliștii francezi spun că Ceaușescu a dat acest ordin tocmai pentru a preveni orice contact între cei doi.
Atât Ion Iliescu, cât și Mihail Gorbaciov au negat că s-ar fi cunoscut înainte de 1990.