În orașul Ifs, din Normandia, a avut loc un eveniment ieșit din comun: comunitatea locală a primit un dar neobișnuit din partea orașului înfrățit din Germania. Niederwerrn, o localitate din Bavaria, a oferit francezilor din Ifs un lot de peste 4.000 de metri pătrați într-un loc inedit.
Mai exact, chiar pe Lună a fost oferit terenul, conform Observator. Primarul din Ifs, Michel Patard-Legendre, a declarat că nu se aștepta la un astfel de gest: „Prietenii noștri germani sunt întotdeauna foarte originali când vine vorba de schimbul de cadouri, de care au mare grijă. Am fost cu toții surprinși de acest titlu de proprietate pentru Lună!”.
Certificatul, care pare redactat într-un format oficial, provine de la o companie germană numită Mondland. Aceasta se ocupă de comercializarea de loturi pe suprafața Lunii, fiecare lot costând 64 de euro pentru aproximativ 0,7 kilometri pătrați. Firma își bazează activitatea pe o presupusă lacună legală în Tratatul ONU privind spațiul cosmic, a mai scris sursa citată.
Totuși, profesorul Philippe Achilleas, expert în legislația spațială de la Universitatea Paris-Saclay, a explicat că lucrurile nu stau așa: „Dreptul internațional este clar într-un punct: Tratatul Spațial din 1967 stabilește regula neapropierii spațiului, inclusiv a corpurilor cerești și a Lunii”.
Chiar dacă unele companii private susțin că această interdicție se aplică doar guvernelor, iar nu firmelor sau persoanelor fizice, documentele de proprietate pe care le emit nu au niciun temei legal în afara companiei care le eliberează, precizează sursa TF1 Info.
Misiunea navei spațiale americane Peregrine, produsă de compania privată Astrobotic Technology, a fost anulată din cauza unor defecțiuni majore. Nava trebuia să aterizeze pe Lună, dar problemele sistemului de propulsie și pierderea combustibilului au redus autonomia de funcționare la aproximativ 40 de ore.
Lansată luni dimineața din Florida, Peregrine a întâmpinat dificultăți la scurt timp după separarea de racheta Vulcan Centaur. Traiectoria sa a devenit instabilă, iar panourile solare nu au mai putut capta energie, epuizând bateriile. Ulterior, s-a descoperit o pierdere semnificativă de combustibil, care a compromis planul de aterizare prevăzut pentru 23 februarie.
Aceasta ar fi fost prima aselenizare americană după programul Apollo din 1972, marcând debutul misiunilor Artemis, care urmăresc să readucă oameni pe Lună până la finalul deceniului. Nava transporta echipamente științifice, rovere experimentale și capsule ale timpului din mai multe țări, dar și povești scrise de 133 de autori.
Aselenizarea rămâne o provocare tehnologică uriașă, iar în ultimele două decenii doar China și India au reușit să ducă astfel de misiuni la bun sfârșit. Eșecul Rusiei din această vară contrastează cu succesul Indiei, care a reușit o aterizare istorică la polul sudic al Lunii.