V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu hainele nepurtate? Unde ajung ele, de fapt? De exemplu, cele care nu sunt cumpărate din magazine sau cele pe care mulți oameni le au prin dulapuri, dar evită să le mai îmbrace din varii motive?
Fleur Britten, jurnalist de modă, a abordat subiectul hainelor nepurtate după ce a observat că fiica ei, în vârstă de 12 ani, îi cerea adesea bani să-și înoiască vestimentația, în condițiile în care are dulapul plin de haine, iar unele nici nu au fost îmbrăcate.
Fleur Britten spune că i-a explicat fetiței de ce este o problemă să tot achiziționezi adesea haine noi și care sunt în trend, adică de sezon. De altfel, i-a spus și de ce este o problemă și să cumperi în mod repetat haine care sunt ieftine.
”Așa că i-am explicat fiicei mele Evie de ce este o problemă să cumperi haine fast fashion noi. Că, pentru început, tocmai pentru că aceste haine sunt atât de ieftine, oamenii le cumpără fără reținere, iar apoi rămânem cu prea multe haine prost făcute, adesea din plastic, în lume – suficiente pentru a îmbrăca următoarele șase generații, potrivit British Fashion Council”, a detaliat Fleur Britten, într-un articol publicat în The Guardian.
Scriitoarea a mai precizat și că știe că raționamentul ei sună prea abstract, dar a ajuns la concluziile din prezent după ce vara aceasta a vizitat niște prieteni din Ghana. Aici a găsit un loc, plaja Jamestown din centrul orașului Accra, care i-a confirmat punctul ei de vedere.
Ghana este unul dintre cei mai mari importatori de haine la mâna a doua din nordul lumii, 15 milioane de articole de îmbrăcăminte sosind în fiecare săptămână, conform Or Foundation. În primă fază, hainele ajung în piața Kantamanto, un loc întins, acoperit de 44 ha.
Localnicii numesc hainele la mâna a doua ”obroni wawu” sau hainele omului albt mort, explicația fiind aceea ce că a murit cineva de s-a ajuns la a descărca atât de multe lucruri. De altfel, aproape jumătate din ceea ce sosește este nevandabil și ajunge și la gunoi.
Accra nu dispune de o infrastructură de gestionare a deșeurilor, astfel că mare parte din haine sunt aruncate în canale sau în gropi de gunoi care nu sunt autorizate. Aproape că s-a format un munte de textile lângă o așezare situată la trei kilometri distanță lângă laguna Korle, de unde se varsă în Atlantic și pe țărmurile Accrei.
”Lucrurile grele – jachete, blugi, genți, pantofi, curele – se scufundă pe fundul oceanului, afectând viața acvatică și dăunând fundului oceanului”, a mai atras atenția jurnalista menționată, prin materialul său.