Unde e încălzirea globală? Iarna de la începutul lunii mai, explicată de climatologul Roxana Bojariu. Ce se întâmplă cu vremea, de fapt, și ce ne așteaptă la vară: „E un transfer de energie”

Unde a dispărut încălzirea globală? Este întrebarea pe care tot mai mulți români și-o pun înainte minivacanței de 1 Mai, privind pe geam la cum arată finalul de aprilie și văzând ninsoare în zonele de deal și de munte, viscol și temperaturi care ne aduc aminte de luna februarie. În glumă sau nu, mulți ajung la concluzia că ”încălzirea globală e o vrăjeală”, dacă la începutul lunii mai ne scoatem gecile de iarnă din dulap.

Vreme de iarnă la început de mai. Climatologul Roxana Bojariu explică episodul extrem de rece. Ce le răspunde celor care se îndoiesc de încălzirea globală

Realitatea, spun specialiștii, este mult mai complexă. Explicațiile nu doar că demontează aceste percepții, ci arată că exact astfel de episoade extreme, inclusiv răcirile bruște, sunt compatibile cu fenomenul încălzirii globale. Climatologul Roxana Bojariu explică, în exclusivitate pentru FANATIK, de ce frigul din aceste zile nu contrazice încălzirea globală, ci face parte dintr-un mecanism mai amplu, în care energia din sistemul climatic este redistribuită diferit.

Înainte de orice comentariu despre schimbarea vremii, trebuie spus de la început că primăvara nu este un anotimp stabil. „Primăvara e un anotimp al fluctuațiilor, pentru că e un anotimp de tranziție, la fel ca toamna. Se face tranziția de la anotimpul rece la anotimpul cald și orice tranziție se face cu fluctuații semnificative”, explică Roxana Bojariu, pentru FANATIK.

Contraste uriașe de temperaturi la nivel continental

Așadar, episoadele de frig din aprilie și început de mai nu sunt complet neobișnuite. Istoric, au existat astfel de fluctuații și în trecut. Diferența, spune climatologul, apare în intensitate și contrastul cu alte regiuni. Aceste fluctuații sunt amplificate exact de factorul pus la îndoială de foarte mulți oameni: încălzirea globală.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

„Dincolo de aspectul normal al fluctuațiilor în anotimpurile de tranziție, avem și acest fond al încălzirii globale, care alimentează toate sistemele de vreme cu o cantitate mai mare de energie”, ne spune Bojariu. Paradoxal pentru mulți, un episod de frig nu infirmă încălzirea globală.

Digisport.ro

Sorana Cîrstea a dat lovitura, după victoria superbă cu Aryna Sabalenka la WTA Roma: câți bani i-au intrat în cont

Din contră, poate fi chiar o consecință indirectă a acesteia. „Dacă în cazul nostru vorbim de un episod de răcire cu un contrast mare față de ce am avut înainte, în alte zone din emisfera nordică avem temperaturi mult mai ridicate, așa că problema încălzirii globale e prost spusă căci nu avem de a face cu o modificare de climă, ci de vreme”, adaugă climatologul, pentru FANATIK.

Episoadele severe de iarnă chiar din mijlocul primăverii, semn (și) al încălzirii globale

Altfel zis, vremea este variabilă pe termen scurt, în timp ce clima se analizează pe termen lung, iar ceea ce trăim acum este doar un episod rece, nu o schimbare de trend climatic. Mai mult de atât, aceste contraste puternice între regiuni sunt tocmai efectul dezechilibrelor energetice din sistemul climatic.

Explicația oferită de experta în climă este legată în principal de modul în care se transferă energia dintr-un loc în altul. „Faptul că avem contrastul acesta mai mare poate fi legat de acest fundal al încălzirii globale. Cum? Dacă la noi este mai rece, în alte părți e mai cald. Transportul de căldură se face în mod schimbat pe fondul acesta al încălzirii globale. Ai regiuni mult mai contrastante față de acum câteva decenii”, ne explică Bojariu.

Asta se aplică și în cazul precipitațiilor. Climatologul ne spune că putem avea, concomitent, zone cu secetă extremă și regiuni cu precipitații abundente. „În general, precipitațiile abundente devin mai frecvente pe termen scurt, dar nu trebui să privim încălzirea globală ca pe ceva uniform, nici în spațiu, nici în timp. Sunt acești factori locali care determină o modulare, o nuanțare a semnalului global. Există acest transfer continuu de energie, energia primită de la soare. La ea se adaugă și cantitatea în plus de energie, care rămâne în sistem, provenită din efectul de seră”, continuă Bojariu, pentru FANATIK.

Raport Copernicus: Europa se încălzește de două ori mai mult decât restul planetei

Cu alte cuvinte, nu vorbim de o încălzire uniformă, ci una care se observă după analize detaliate când se trage o linie. Dacă ne uităm peste tot, spune Bojariu, vedem că practic am avut episoade de încălzire mult mai puternice și mai numeroase decât cele de răcire, iar asta se regăsește în temperatura medie globală anuală în creștere, cu recorduri care apar tot mai des.

Climatologul amintește și de recentul raport al Programului Copernicus care arată că Europa se încălzește mai repede decât restul planetei. „Ultimul raport al Programului Copernicus al Uniunii Europene ne arată că Europa se încălzește de două ori mai mult decât media globală din cauza unor factori locali. Lucrul acesta se evaluează în timp. Nu poți evalua o schimbare climatică raportată la o lună, într-un anumit an, într-un anumit interval. Trebuie să privim lucrurile pe o perioadă mai mare de timp și să facem o sinteză. Creșterea temperaturii medii globale nu poate fi negată de nimeni. Per total, dacă tragem linie, vedem că avem o lume care se încălzește, dar nu e vorba doar de temperatură. Crește și intensitatea altor fenomene extreme”, explică Bojariu.

Ce ne așteaptă la vară

Cât despre evoluțiile din lunile următoare, climatologul ne spune că vom avea episoade importante de căldură și în vara aceasta. În același timp, pe planetă, ghețarii continuă să se topească, deși uneori ritmul diferă. „Nu vorbim doar de valuri de căldură, și o să avem și vara aceasta episoade, dar vorbim și de intensitate precipitațiilor, care crește și ea deasupra zonelor continentale. Vorbim de creșterea nivelului oceanului planetar, căci se topesc învelișuri de gheață din Groenlanda, dar și din vestul Antarcticii. Se topește solul permanent înghețat din zone care până nu de mult susținea o anumită infrastructură de exploatare, de exemplu, de resurse, dar și comunități, orașe construite pe acel sol. Acel sol înghețat mai conține și alte lucruri. Când se dezgheață, poți să ai o creștere a concentrației de metal, care e și el gaz de seră”, ne-a mai spus climatologul.

-10 grade la munte la final de aprilie. Ploi și ninsori pe 1 Mai. De când revine căldura

Revenind la frigul de la începutul lunii mai, ceea ce se întâmplă acum în România este un exemplu perfect al tuturor contrastelor descrise mai sus de Roxana Bojariu. În timp ce în zonele montane ninge viscolit, inclusiv în Brașov, Covasna sau pe Valea Prahovei, alte regiuni ale emisferei nordice, după cum ne-a relatat specialista, au temperaturi mai mari.

De 1 Mai, temperaturile vor fi cu minus la munte, iar la mare sunt așteptate maxime de 11-12 grade și eventuale ploi. Există și o veste bună anunțată de meteorologii de la ANM, dincolo de minimele de -10 grade din zonele montane. Din 2 mai încolo ne bucurăm din nou de acea primăvară mult așteptată. De sâmbătă (2 mai) și mai ales din după amiaza zilei de duminică, temperaturile vor crește în multe regiuni și vor fi înregistrate maxime între 17 și 22 grade.