Nicolae Ceaușescu era plecat alături de soție la un dineu oficial departe de România pe 4 martie 1977. A fost înștiințat imediat despre cele petrecute în țară și nu a stat o clipă pe gânduri.
Mai exact, președintele României comuniste participa alături de consoartă la un banchet oficial pe care îl oferea șeful de stat din Nigeria, generalul Olusegun Obasanjo. Cum internetul nu exista la acea oră și televiziunea era încă la ani lumină de breaking news-urile din prezent, Nicolae Ceaușescu a fost înștiințat de tragedia din țară de un secretar de stat aflat în delegație.
Acesta i-a transmis liderului comunist despre cele petrecute în România la puțin timp după toastul oficial ținut de omul care conducea atunci Nigeria. Fără să mai aștepte alte explicații, Ceaușescu l-a anunțat în mod direct pe omologul său african de dezastrul survenit între timp în România.
Generalul nigerian a înțeles și el tragedia petrecută și a pus capăt banchetului după numai câteva minute. Și-a oferit sprijinul și a încercat să afle și el pe toate căile posibile la acea oră ce se întâmplă în București.
Culmea, la început se discuta despre un cutremur de gradul 10, unul care ar fi însemnat chiar distrugerea aproape totală a Bucureștiului. De asemenea, pentru că a existat și o pană de curent în capitală, comunicațiile cu Nigeria au funcționat destul de prost.
Când nigerienii au reușit să stabilească o legătură directă cu Bucureștiul, Nicolae Ceaușescu a discutat personal cu cei din țară. Președintele României comuniste nu a ezitat o clipă și a solicitat un raport sumar al situației.
De asemenea, tot de la el au plecat primele ordine de acțiune, dar și un apel lansat către oameni. Nicolae Ceaușescu a fost de acord ca, prin decret prezidențial, să fie instituită starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
După doar câteva ore, cu întreaga amabilitate a nigerienilor, pe timp de noapte, o aeronavă a decolat spre țară. Avionul a ajuns la scurt timp și Nicolae Ceaușescu a mers direct să vadă cele petrecute.
Ajunși în țară, soții Ceaușescu au cerut o evaluare amplă a pagubelor. Au transmis populației să rămână pe cât posibil calmă și au dat ordine pentru continuarea salvării victimelor de sub dărâmături.
Mai mult decât atât, președintele comunist a fost de acord ca echipele de intervenție să lucreze chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
De departe, Bucureștiul a fost orașul cel mai afectat. Peste 70% din pagubele totale au fost produse în Capitală, însumând, atenție, la cursul de atunci, suma incredibilă de 1,4 miliarde de dolari. Ca prin minune, mulți oameni au fost salvați și după câteva zile de stat sub moloz și dărâmături.
„Să raționalizăm puțin gazele și laptele”, a transmis Nicolae Ceaușescu în ședința de criză care a avut loc după seism. „Să fim atenți să nu dăm drumul la gaze și instalații. Să oprim în București complet aprovizionarea cu gaze, până nu vom face verificări, pentru că deja nu este prea frig și se vor produce incendii.
Să punem la punct energia electrică, alimentarea cu apă și canalizarea pentru a asigura măsurile necesare de igienă”, a mai punctat Ceaușescu.
Seismul din 4 martie 1977 a fost cel mai puternic produs vreodată pe teritoriul României moderne. Acesta s-a petrecut la ora 21:22:22 și a venit cu efecte devastatoare. Vorbim despre aproximativ 11.300 de răniți, 1578 de persoane decedate și peste 35.000 de locuințe prăbușite la nivelul întregii țări.
Din cele 40 de judete, nu mai puțin de 23 au fost grav afectate. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale a indicat pagube economice totale în valoare de două miliarde de dolari.