Unde se află, de fapt, cel mai vechi ghețar subteran din România. Cum poți ajunge la el. Cercetătorii susțin că acesta este al doilea cel mai mare ghețar subteran din sud-estul Europei, având o vechime de peste 4.000 de ani.
În ce zonă poate fi găsit cel mai vechi bloc de gheață subteran din țara noastră. Care este traseul turistic până în acest punct. Se află într-o peșteră foarte cunoscută din Munții Apuseni, unde se păstrează datorită temperaturilor scăzute.
Structura de gheață s-a format în peștera Scărișoara din cauza tasării zăpezii pe fundul avenelor și a unui regim de ventilație special. Acesta a determinat un topoclimat subteran de factură glaciară, dovadă că nu s-a topit până în prezent.
Acest lucru s-a întâmplat și mulțumită altitudinii ridicate la care se găsesc respectivele cavități. Cel mai vechi ghețar din România are o istorie de peste 4.000 de ani, însă nu se știe cum exactitate când a fost descoperit.
Potrivit travelguideromania.com, prima atestare scrisă a fost notată într-un document prin care împărăteasa Maria Tereza autoriza ocolul silvic din comuna Scărișoara să taie lemne pentru repararea scărilor de acces la ghețar.
Abia în anul 1847 a fost menționat locul din punct de vedere turistic, într-o carte scrisă de A. Szirtfi. Ulterior, exploratorul Munților Apuseni, Adolf Schidl, a ajuns să descrie peștera foarte amănunțit într-o carte din anul 1863.
El este cel care a topografiat peștera printr-o hartă și două profile schematice. Mai târziu, primele cercetări științifice au fost făcute de reputatul Emil Racoviță, care a vizitat peștera de mai multe ori. Constatările și ipotezele sale au fost publicate într-o lucrare în anul 1927.
Traseul până la cel mai vechi ghețar din România pornește din comuna Garda din județul Alba. Călătoria durează aproximativ 2 ore, turiștii fiind nevoiți să meargă pe DN75 până la comuna situată la aproximativ 32 km de Câmpeni.
Călătorii își pot lăsa mașina personală la Garda și de acolo să pornească spre peștera Scărișoara, pe jos. Se urmează traseul turistic marcat cu cruce roșie, care se întinde pe o distanță de 10 kilometri. De asemenea, se poate urma drumul asfaltat de 23 de kilometri până la cătunul Ghețar.
Peștera Ghețarul de la Scărișoara se găsește pe aria Parcului Natural Apuseni, la altitudinea de 1.165 metri. Aceasta face parte din sistemul carstic Ocoale – Ghețar – Dobrești, fiind primul obiectiv speologic din România – monument al naturii.
Ghețarul Scărișoara se află în momentul de față în proces accelerat de topire, după spusele unui cercetător din România. Cel mai mare ghețar subteran din țara noastră pierde în fiecare an peste 20 de centimetri de gheață de la suprafață.
Comparativ, alți ghețari au o medie anuală de topire de 2 centimetri. Această accelerare a început să fie observată în ultimii ani, datele preliminare ale oamenilor de știință sugerând o vechime de aproximativ 13.000 de ani.
„Cel puțin în ultimii 10.000 de ani, nu s-a înregistrat o topire atât de pronunțată precum cea din prezent. În ultimii trei sau patru ani, am constatat o topire a gheții fără precedent, de la începutul măsurătorilor în anul 1921.
Cantitatea de gheață topită în această perioadă a depășit totalul topirii din ultimii 40 de ani, iar prognozele indică o accelerare a acestui proces în anii următori. Este posibil să pierdem între 20 și 25 de centimetri de gheață într-un singur an.
În ultimii 20 de ani media anuală de topire era de 2-3 centimetri. Practic, am pierdut într-un singur an echivalentul topirii din 10 ani”, a declarat Aurel Perșoiu, de la Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca, conform euronews.ro.