Unde se vinde cea mai scumpă motorină în UE și pe loc se află țara noastră. România, prinsă în spirala creșterii prețurilor la carburanți

Prețurile carburanților în Europa au atins noi maxime istorice în această săptămână, cu cele mai mari scumpiri înregistrate în țările din vestul continentului. Cele mai mari prețuri la pompă sunt în Olanda, unde prețul motorinei a urcat până la aproape 2,5 euro/litru.

Olanda are cele mai mari prețuri la motorină din Europa

Comisia Europeană a publicat datele săptămânale privitoare la preţurile la motorină, benzină și GPL. Acestea arată că șoferii din Olanda plătesc cel mai mult pentru combustibil, urmați de cei din Danemarca și Germania. Cele mai recente date de la Bruxelles arată că la staţiile de alimentare din Olanda prețul mediu la benzină este de 2,33 euro/litru, iar la motorină este de 2,46 euro/litru.

În Danemarca, prețurile sunt de 2,23 euro pe litru pentru benzină și, respectiv, 2,35 euro pe litru pentru motorină. În Germania, un litru de benzină costă 2,13 euro, iar un litru de motorină 2,28 euro. În România, conform aceleiași liste, un litru de benzină costă 1,83 euro (locul 12 din 27 de ţări), iar motorina 2,03 euro/litru (locul 14). Cel mai ieftin combustibil este în Malta, unde prețul mediu al benzinei era de 1,34 euro/litru, iar motorina 1,21 euro/litru.

Explozia cea mai mare a fost însă la kerosen, care se va răsfrânge aproape imediat în costul biletelor de avion. Datele Argus arată că prețurile la combustibilul pentru avioane și motorină în nord-vestul Europei au depășit joi 1.900 dolari/tonă, respectiv 1.600 dolari/tonă, atingând noi maxime istorice. Creşterea este determinată şi de faptul că jucătorii din piață se așteaptă la o escaladare suplimentară a situaţiei din Orientul Mijlociu în timpul minivacanţei prilejuite de Paștele catolic, în urma anunțului făcut miercuri de Donald Trump cu privire la înteţirea atacurilor aeriene împotriva instalaţiilor iraniene.

Digi24.ro

Momentul Mythos și cei cinci zei ai inteligenței artificiale: de ce noul model AI a devenit prea periculos pentru a fi lansat pe piață

Preţurile la kerosen şi motorină au ajuns la recorduri absolute

Argus a evaluat joi prețul combustibilului de aviaţie în regim CIF (cost, asigurare, transport) pentru nord-vestul Europei la 1.903,50 dolari/tonă, o creștere bruscă de aproape 300 de dolari/tonă în cursul unei singure zile. Nivelul este cu peste 100 de dolari/tonă mai mare decât recordul anterior, de 1.794 de dolari/tonă, stabilit pe 20 martie.

Digisport.ro

Show la TV în Italia! Cristi Chivu l-a văzut în studio și i-a zis direct: ”Poți s-o spui în română?”. Au urmat hohote de râs

Prețul motorinei FOB ARA (prețul include costul produsului și transportul până la bordul navei, fără a include transportul ulterior) a fost evaluat la 1.604 dolari/tonă, în creştere cu peste 200 dolari/tonă într-o singură zi și aproape cu 150 dolari/tonă mai mult decât recordul anterior, care fusese stabilit în aceeaşi zi.

Analiza arată că prețurile kerosenului și ale motorinei au crescut în Europa de peste două ori de la începutul războiului, deoarece perturbările în aprovizionarea din regiunea Golfului Persic,  au afectat masiv importul, în condiţiile ţările de pe continentul nostru importă de acolo aproximativ 50% din carburantul pentru avioane și 15–20% din necesarul de motorină.

Sfaturi de la UE pentru reducerea consumului de carburanţi

Creșterea exagerată a prețurilor la combustibil la pompă este doar un prim semnal de alarmă pentru consumatori avertizează experţii. De asemenea, Bruxelles-ul este în alertă maximă: comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat asupra unei crize energetice într-o videoconferință cu cei 27 de miniștri ai energiei din ţările UE. „Chiar dacă va fi pace mâine, nu vom reveni la normal în viitorul apropiat”, a spus acesta Sfatul lui Jørgensen pentru colegii săi din UE: „Reduceți consumul de petrol, motorină și kerosen și urmați sfaturile AIE pentru economisirea energiei”.

La mijlocul lunii martie, AIE a publicat zece propuneri privind modul în care statele membre ar putea reduce consumul de petrol și gaze. În planul de criză se recomandă, printre altele, limite stricte de viteză pe autostrăzi, lucrul de acasă în sectoarele care permit acest lucru și evitarea călătoriilor cu avionul. De asemenea, se mai propune folosirea în comun a autoturismelor, dar şi renunţarea temporară la maşina personală şi utilizarea transportului public.