Unde sunt banii lui David Popovici? ANS, arătată cu degetul în cazul premierilor

David Popovici a adus noi medalii de aur pentru România, însă statul încă are datorii față de marele campion. Înotătorul român a dezvăluit că are de primit premii pentru performanțe obținute încă din 2024. Iar situația sa nu este una singulară. Mai mulți sportivi români așteaptă recompensele financiare promise pentru rezultatele obținute la marile competiții internaționale.

Ce se întâmplă, de fapt, cu banii lui David Popovici. De ce nu și-a primit campionul premiile promise

În ultimele zile s-a declanșat o adevărată dispută în jurul banilor. Conducerea Agenției Naționale pentru Sport a vorbit despre lipsa fondurilor necesare pentru achitarea premiilor restante. De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a susținut că fondurile necesare premierilor au fost alocate.

În dezbatere a intervenit și Ștefan Popescu, președintele Federației Române de Pescuit Sportiv și un fin cunoscător al legislației și regulamentelor din sportul românesc. Acesta a analizat actele normative care stabilesc modul în care trebuie finanțate și acordate premiile pentru performanțele obținute la Campionatele Europene, Campionatele Mondiale și Jocurile Olimpice.

Ștefan Popescu susține că problema nu este lipsa unei baze legale pentru recompensarea campionilor. Din contră, legislația stabilește mecanismele prin care banii ar trebui prevăzuți și repartizați. Șeful FRPS indică însă o problemă în modul în care ANS construiește necesarul bugetar și lansează acuzații dure atât la adresa Agenției, cât și a conducătorilor federațiilor sportive naționale.

Digi24.ro

Răspunsul furios al lui Putin după ce Zelenski a amenințat că blochează cu drone spațiul aerian al Rusiei

„Există în ultimele zile o intensă dezbatere în presa scrisă și vizuală cu privire la plata premiilor sportivilor pentru rezultatele obținute în competițiile sportive oficiale internaționale (campionate mondiale, europene etc.).

Digisport.ro

După ce și-a donat averea de 2,1 miliarde €, Ion Țiriac a spus-o direct: ”E trist că la vârsta mea trebuie să fiu aici”

Din declarațiile sportivului David Popovici, acesta reclamă faptul că nu și-a primit premiile cuvenite începând cu anul 2024. La fel se întâmplă și în cazul altor sportivi, care sunt pe cale să-și piardă speranța că vor mai vedea aceste recompense.

În spațiul public circulă opinii conform cărora aceste premii ar fi opționale, în timp ce alte voci susțin, pe bună dreptate, că ele sunt obligatorii. Președintele Agenției Naționale pentru Sport (ANS) declară public că nu sunt bani alocați pentru premierea sportivilor. Pe de altă parte, prim-ministrul Ilie Bolojan declara în urmă cu două zile că fondurile au fost alocate. Și totuși, unde sunt banii? Care este adevărul?”, și-a început Ștefan Popescu analiza.

Ce spune Legea sportului despre premiile pentru performanțele internaționale

Președintele FRPS își bazează argumentația în principal pe Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000. Acesta arată că legea vorbește explicit despre rolul ANS în repartizarea banilor destinați premierii performanțelor deosebite obținute în competițiile internaționale oficiale.

„Înainte de a vedea unde se ascund sumele, să analizăm cu atenție prevederile legale. Paradoxal, Legea nr. 69/2000 prevede expres premierea sportivilor doar de la bugetele locale, în limita sumelor aprobate cu această destinație, potrivit art. 18^1 lit. f.

La Titlul X din aceeași lege – Protecția sportivilor de performanță – este reglementată exclusiv alocarea rentelor viagere. Totuși, la art. 18 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 69/2000, se prevede clar că ANS repartizează sumele destinate programelor sportive ale federațiilor sportive naționale și premierii performanțelor deosebite obținute la competițiile sportive internaționale oficiale.

Mergând pe firul legii, prin Hotărârea de Guvern nr. 1447/2007 (actualizată) privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, sunt stabilite valorile exacte ale acestor sume destinate premierii celor care au obținut titluri mondiale, europene și olimpice, precum și a celor clasați până pe locul al șaselea. Astfel, la art. 25 din Normele financiare sunt detaliate cuantumurile acestor premii”, a mai spus Ștefan Popescu.

Cum ar trebui calculat bugetul pentru premierea campionilor

Ștefan Popescu susține că există inclusiv un mecanism prin care ANS ar putea estima din timp necesarul financiar. Federațiile trimit documentația pentru participarea la competițiile oficiale și stabilesc obiectivele de performanță. Tocmai aceste estimări ar trebui, în opinia sa, să stea la baza fondului anual de premiere.

„Și totuși, de unde provin banii?

Ca orice proiect de buget, acesta trebuie să plece de la elemente concrete de calcul. Având în vedere că aceste valori destinate premierii sunt repartizate (nu alocate direct) de către ANS, este evident că ele trebuie să apară în bugetul autorității statului la rubrica de transferuri, deoarece atât federațiile, cât și sportivii sunt persoane de drept privat.

Care este – sau ar trebui să fie – elementul de calcul legal? Potrivit art. 71 lit. a) din Legea nr. 69/2000, veniturile federațiilor sportive provin din «sume destinate finanțării programelor sportive proprii și înscrise în contractele încheiate cu organele administrației publice centrale sau locale, după caz».

Aceste programe sunt specifice fiecărei ramuri sportive, în funcție de elementele de cost (echipamente, materiale etc.). În mod normal, printre programele sportive sunt cuprinse și participările la Campionatele Mondiale și Europene.

Cum se ajunge însă la estimarea corectă a acestor sume pentru premiere? Mecanismul este cel prevăzut de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 69/2000, aprobat prin HG nr. 884/2001. Pentru participarea la competițiile oficiale, federațiile sportive naționale înaintează, în vederea autorizării participării de către ANS, o documentație tehnică ce cuprinde, printre altele, și obiectivele de performanță estimate. Acesta – și nu altul – ar trebui să fie elementul matematic pe care se fundamentează fondul de premiere”, a continuat acesta.

Acuzații dure la adresa ANS

Șeful FRPS identifică aici ceea ce consideră a fi principala problemă. El acuză ANS că nu ar construi necesarul bugetar pornind de la solicitările și obiectivele federațiilor, ci ar stabili o sumă globală care, ulterior, se dovedește insuficientă.

„Problema reală este cu totul alta. În mod normal, aceste sume destinate sportului de performanță trebuie prevăzute clar în Bugetul de Stat centralizat și aprobat prin lege de către Parlament.

Ce se întâmplă în realitate? Fie din nepricepere, fie din lene, ANS nu solicită cererile de finanțare ale federațiilor înainte de elaborarea propunerilor pentru Bugetul de Stat. Agenția preferă să estimeze «din pix» o sumă globală care nu satisface nici pe departe nevoile reale ale sportului de performanță. Concluzia este simplă: necunoașterea legii și neaplicarea ei”.

Popescu merge însă mai departe și susține că această situație ar permite ANS să păstreze un control mai mare asupra federațiilor. Este interpretarea președintelui FRPS, care invocă inclusiv o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la statutul juridic al federațiilor.

„Motivul din spatele acestei practici este unul pervers. Dacă ar aplica legea și ar respecta autonomia federațiilor sportive naționale, acestea nu ar mai putea fi controlate politic și discreționar de către ANS, ci ar intra sub controlul financiar direct al agențiilor Ministerului de Finanțe. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 19/2023 (Recurs în Interesul Legii), a stabilit clar în considerentele sale că federațiile sportive naționale nu se supun legii-cadru nr. 69/2000 în privința organizării lor, ci se supun OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Ele sunt entități private autonome”, mai precizează Ștefan Popescu.

Ștefan Popescu îi atacă și pe șefii federațiilor sportive

Președintele Federației Române de Pescuit Sportiv consideră însă că responsabilitatea nu aparține exclusiv ANS. În finalul mesajului, acesta îi critică extrem de dur și pe conducătorii federațiilor sportive, despre care spune că nu își cunosc suficient drepturile conferite de legislație.

„Adevărata vină aparține însă federațiilor sportive naționale. Acestea nu își cunosc drepturile și atribuțiile conferite de lege – întărite inclusiv de art. 165 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) – și continuă să se comporte ca niște slugi preaplecate la poarta clădirii din strada Vasile Conta nr. 16.

Nici nu este de mirare, atâta timp cât majoritatea sunt conduse de foști sportivi de performanță care au învățat «managementul» pe pista de concurs, nu în instituții de învățământ superior. Cât despre diplomele și titlurile de doctor cu care mulți se împăunează astăzi la birouri… știe deja o țară întreagă cum au fost obținute”, a conchis Ștefan Popescu.