Unde vor fi mutați deținuții minori din Craiova, după ce se va desființa centrul de detenție. Ce riscă statul român la CEDO

Ce se va întâmpla cu minorii aflați în custodie la Centrul de Detenție Craiova după planurile de reorganizare? Mutarea ridică întrebări serioase privind reintegrarea tinerilor, dificultățile familiilor de a-i vizita și riscurile legale pentru statul român, inclusiv potențiale despăgubiri la CEDO.

Se desființează Penitenciarul pentru Tineri din Craiova? Ce spune ANP

După ce Administrația Națională a Penitenciarelor a transmis primul comunicat în presă privind reorganizarea Centrului de Detenție Craiova, FANATIK a discutat cu purtătorul de cuvânt al instituției, care a oferit informații suplimentare despre modul în care va funcționa unitatea și ce se va întâmpla cu deținuții, inclusiv cu minori.

Astfel, ANP clarifică faptul că unitatea nu se închide, ci va funcționa ca secție exterioară, respectând principiile de separație și protecție pentru persoanele tinere și minore. Această măsură face parte din strategia instituției de optimizare a resurselor și capacității penitenciare.

„Concret va fi transformat în secție exterioară arondată Penitenciarului Craiova. Asta însemnând că va funcționa la capacitatea maximă de 339 de locuri, câte are. Acolo vor fi mutați deținuții.

Digi24.ro

Noi detalii despre traseul lui Dani Mocanu în Italia: S-a distrat câteva luni într-o localitate exclusivistă, apoi a fugit lângă Napoli

Centrul de Detenție Craiova, fiind cu un statut special și custodind persoane tinere și eventual chiar minore, fiind principiul separației, unii dintre ei trebuie să meargă într-un centru de detenție”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Autoritatea Națională a Penitenciarelor, pentru FANATIK.

Digisport.ro

Imagini neverosimile: Cristiano Ronaldo, roșu direct pentru un gest golănesc! A urmat un întreg "show"

Care este diferența dintre centrele de detenție și cele educative pentru minori din România?

În România, sistemul de justiție pentru minori este organizat în două tipuri de unități: centre de detenție și centre educative, fiecare având roluri distincte în procesul de reintegrare a tinerilor care au comis infracțiuni.

În prezent, țara dispune de două centre de detenție pentru minori: Centrul de Detenție Craiova, situat în județul Dolj, și Centrul de Detenție Tichilești, din județul Brăila. Aceste unități găzduiesc minorii care au comis infracțiuni grave și care au fost condamnați la pedepse privative de libertate. În cadrul acestora, tinerii beneficiază de un regim de detenție închis, dar și de programe educative și de reabilitare, menite să faciliteze reintegrarea socială.

Pe de altă parte, România are și două centre educative: Centrul Educativ Târgu Ocna, în județul Bacău, și Centrul Educativ Buziaș, în județul Timiș. Aceste unități sunt destinate minorilor care au săvârșit fapte mai puțin grave și oferă măsuri educative fără regim de detenție închis. Scopul principal al centrelor educative este reabilitarea și reintegrarea socială a tinerilor, prin programe educaționale, activități recreative și consiliere psihologică.

Ce se va întâmpla, de fapt, cu copiii aflați în instituțiile de custodiere?

În exclusivitate pentru FANATIK, reprezentanta Administrației Naționale a Penitenciarelor a explicat ce se va întâmpla cu minorii aflați în Centrul de Detenție Craiova, în contextul planurilor de reorganizare. Minorii vor fi relocați în singurul alt centru de detenție pentru minori din România, respectând legislația și principiile de separație a categoriei deținuților.

Capacitatea unităților este ajustată pentru a asigura condiții corespunzătoare de custodie și reabilitare. La momentul evaluării, Centrul de Detenție Craiova găzduia 146 de persoane private de libertate, deși dispune de 339 de locuri, rezultând un grad de ocupare de doar 44%.

„Pentru că trebuie să-și execute pedeapsa, conform legii, într-un astfel de centru. Vor fi relocați către Brăila-Techilești, către celălalt centru de detenție, că unul mai este.

Centrul de la Craiova nu funcționa la capacitate maximă pentru că nu poți custodia categorii atât de diferite. Dacă e centru de detenție, nu ai voie să custodiezi persoane private de libertate de drept comun. Condamnați majori. Punctez că nici la Brăila nu se funcționează la capacitatea maximă”, a mai menționat persoană autorizată să vorbească în numele instituției penitenciarelor din România.

Câte persoane sub 18 ani comit infracțiuni și câți sunt în centrele specializate?

În România, datele oficiale privind infracțiunile comise de minori și numărul acestora aflați în centrele de detenție și educative diferă în funcție de surse și perioadele analizate. Potrivit unui raport al Autorității Naționale a Penitenciarelor (ANP) din ianuarie 2023, în centrele educative și de detenție se aflau 214 minori, dintre care 205 băieți și 9 fete.

Acești minori sunt cazați în unități speciale, menite să asigure atât supravegherea, cât și programe educative și de reintegrare socială.

În ceea ce privește infracționalitatea juvenilă, un deputat a menționat că în fiecare zi în România, șapte minori sunt trimiși în judecată pentru furt sau tâlhărie, unul pentru lovire sau vătămare corporală și unul la fiecare trei zile pentru viol sau crimă.

Este important de menționat că aceste date reflectă doar cazurile înregistrate oficial și nu includ posibilele infracțiuni neraportate sau neînregistrate.

Cine va fi afectat de comasarea Centrului de Detenție Craiova?

În contextul discuțiilor privind comasarea Centrului de Detenție Craiova, FANATIK a stat de vorbă și cu Cosmin Dorobanțu, lider sindical din ANP, pentru a afla cum îi va afecta această decizie pe angajații centrului, dar și pe persoanele private de libertate.

Din perspectiva angajaților, el susține că reorganizarea va avea un impact semnificativ asupra funcțiilor administrative și de conducere, chiar dacă personalul de execuție nu va fi afectat.

„Din perspectiva angajaților. Partea administrativă, adică funcțiile de conducere vor dispărea și oamenii vor fi nevoiți să-și găsească un alt loc de muncă similar funcției desființate. Și aici vă dau un exemplu. Contabilul-șef va pierde funcția. Șeful de la serviciul logistic va pierde funcția. Directorii adjuncți vor pierde funcția. Chiar directorul va pierde funcția.

Acelor oameni care ocupă funcțiile respective, li se va oferi posibilitatea să-și aleagă alt job în sistemul penitenciar și în proximitate, la penitenciarul de maximă siguranță Craiova sau la penitenciarul Pelendava, funcții similare.

Pentru personalul de execuție nu este un impediment pentru că, până la urmă, paza și supravegherea deținuților trebuie făcută. Deci agenții și ofițerii de execuție vor rămâne la potențiala noua secție a penitenciarului de maximă siguranță din Bariera Vâlcii”, a explicat, pentru FANATIK, Cosmin Dorobanțu, liderul sindical din ANP.

Ce probleme creează relocarea minorilor la Brăila-Tichilești?

În continuare, Dorobanțu a afirmat cum va afecta reorganizarea nu doar angajații centrului, ci și minorii aflați în detenție și familiile acestora. El a atras atenția asupra dificultăților logistice și financiare generate de mutarea acestora la Centrul de Detenție Brăila-Tichilești, singurul centru rămas în România pentru această categorie de deținuți.

„Din punctul de vedere al deținuților, cei care aveau domiciliul în zona Olteniei vor fi relocați în Brăila. Lucru care va genera costuri pentru familiile acestora care vor plăti mai mulți bani să îi viziteze.

Mulți dintre ei fac parte din medii defavorizate, cu venituri foarte mici și nu își vor mai putea permite să meargă la copiii lor minori aflați la Brăila. E greu din Severin, din Craiova, să te duci la Brăila să-l vizitezi 2-3 ore pe copil”, a mai precizat șeful sindicatului angajaților din penitenciare.

De ce sindicatele se opun reorganizării?

Totodată, reprezentantul a detaliat, pentru FANATIK, impactul pe care desființarea sau comasarea Centrului de Detenție Craiova l-ar avea asupra procesului de reintegrare a minorilor și asupra siguranței în penitenciare. Liderul sindical a atras atenția asupra rolului esențial al vizitelor familiale și asupra riscurilor generate de separarea de familie.

„Desființarea acestui centru de detenție de la Craiova va afecta procesul de reintegrare al tinerilor și al minorilor în societate pentru că va reduce acea componentă a suportului familial. Familia va renunța să mai vină să-l mai vizeze pentru că nu are fonduri necesare să-l deplaseze.

Ba mai mult va afecta și siguranța acelora din centrele de detenție. Pentru că minorii, dacă nu sunt vizitați de familie, vor deveni agresivi, se vor agresa între ei și vor agresa și angajații din penitenciare.

Sindicatele se opun acestor comasări și vom aduce opiniei publice peste câteva luni de zile demonstrația că această comasare dacă se va întâmpla, va genera costuri suplimentare pentru cetățean. Pe lângă faptul că nu mai avem capacitatea să reabilităm deținuții așa cum scrie la lege. Iar gradul de supraaglomerare din sistemul penitenciar nu se va rezolva”, a ținut să adauge Dorobanțu, pentru FANATIK.

Cum riscă România despăgubiri de milioane dacă nu modernizează penitenciarele?

În închiere, Cosmin Dorobanțu a transmis un îndemn către autorități privind necesitatea investițiilor în infrastructura penitenciară, subliniind riscurile generate de lipsa spațiului corespunzător pentru deținuți.

„Opinia noastră, îndemnul nostru către Guvernul României, către Ministerul Justiției și către Administrația Națională a Penitenciarilor este să aloce fonduri pentru creare de noi locuri de deținere conforme. Adică să asigure deținutului metri pătrați pe care legea îi conferă. Minim trei metri sau patru metri pătrați. După caz.

Astfel încât România să nu mai fie condamnată la CEDO. Deținutul va da în judecată statul român și peste un 1-2-3-4-5 ani și statul român va plăti acele despăgubiri. Care se ridică undeva la peste 5.000 de euro per deținut”, a spus, în final, liderul angajaților sindicalizați din ANP.