Săptămâna trecută, Ungaria a anunțat că va ratifica aderarea Suediei și Finlandei la NATO înaintea Turciei.
Prezent joi, 24 noiembrie, la o reuniune a Grupului de la Vișegrad din Slovacia, premierul maghiar Viktor Orban a spus că guvernul său a decis deja că Ungaria va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
O decizie în acest sens nu va fi luată însă în acest an, fiind amânată pentru 2023.
Orban a spus că Parlamentul de la Budapesta va stabili acest punct pe ordinea de zi la prima sa sesiune de anul viitor, scrie The Guardian.
”Ungaria va susține cu siguranță aderarea lor, după ce guvernul a făcut-o, o va face și Parlamentul”, a spus Viktor Orban.
În statul vecin, Parlamentul se reunește în mod normal la jumătatea lunii februarie, mai puţin în situația în care se convoacă o sesiune extraordinară până atunci.
În acest moment, Ungaria și Turcia sunt singurii membri NATO care nu au aprobat încă aderarea celor două țări scandinave la alianța nord-atlantică. Celelalte 28 de țări (din totalul de 30 de membri NATO) au ratificat aderarea celor două țări.
Reamintim că Finlanda și Suedia, două țări care au încercat să-și păstreze neutralitatea de-a lungul vremii, au aplicat oficial pentru intrarea în NATO în mai 2022. Decizia a venit ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina.
După ce Ungaria va ratifica aderarea, pentru Suedia și Finlanda mai rămâne un hop: Turcia.
Unul dintre motivele principale pentru care Turcia blochează intrarea acestor state în NATO este numeroasa minoritate Kurdă existentă aici.
Liderul de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, a numit țările nordice ”casa teroriștilor” și a cerut Suediei repatrierea unor membri ai Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), o grupare considerată teroristă de ambele țări.
Pe lângă o repatriere a membrilor PKK, președintele turc a mai cerut ridicarea embargoului Suediei asupra exportului de arme către Turcia.