Ungaria lui Peter Magyar nu-l lasă din brațe pe Putin. Ce ascunde refuzul pe care liderii europeni l-au primit la summitul B9: „Faptele vorbesc”

Ungaria pare că schimbă oamenii de la vârful puterii, dar nu și direcția strategică atunci când vine vorba despre relația cu Rusia, Peter Magyar continuând pe linia lăsată moștenire de Viktor Orban. Refuzul Budapestei de a semna declarația comună de miercuri, 13 mai 2026, de la summitul B9 organizat la București îi irită pe unii europeni și arată că dincolo de victoria electorală împotriva liderului FIDESZ, noua putere nu rupe legătura cu Moscova.

De ce a refuzat Ungaria să semneze declarația de la București în care Rusia este reconfirmată ca o amenințare la adresa Europei

Summitul desfășurat în Capitală a adunat statele de pe flancul estic al NATO într-un moment extrem de sensibil pentru securitatea Europei. Liderii B9 au transmis un mesaj ferm privind susținerea Ucrainei și au calificat Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității”. Declarația comună vorbește și despre necesitatea unor investiții suplimentare în apărare, în contextul războiului declanșat de Kremlin împotriva Ucrainei.

Totuși, în spatele imaginilor oficiale și al discursurilor despre unitatea NATO s-a ascuns un episod care a atras imediat atenția diplomaților occidentali. Ungaria s-a abținut de la semnarea documentului final. Budapesta a fost reprezentată la summit doar de ambasadoarea Ungariei în România, nu de noul premier Peter Magyar sau de un alt oficial de rang înalt. Oficial, explicația vine pe fondul tranziției politice de la Budapesta, unde noul guvern pro-european abia s-a instalat după alegerile parlamentare. Numai că mesajul transmis de Ungaria pare mult mai complicat decât o simplă problemă de protocol.

A plecat Orban, dar politica externă de la Budapesta nu s-a schimbat radical

Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat pentru FANATIK că schimbarea de putere din Ungaria nu înseamnă automat și o schimbare radicală de politică externă. „În Ungaria a avut loc numai o ajustare în cadrul aceluiași sistem politic și ideologic. De altfel, conferința de presă pe care Peter Magyar a avut-o după câștigarea alegerilor a fost clară din acest punct de vedere, și anume că va continua cooperarea energetică cu Federația Rusă și că în ipoteza încetării războiului din Ucraina dorește ridicarea sancțiunilor la adresa Moscovei. Nu e surprinzător că nu a fost semnată de Ungaria această declarație”, a declarat Ștefan Popescu pentru FANATIK.

Digi24.ro

Stenograme. Un lider PNL acuză că Nicusor Dan a avut un discurs „profund fascist”

Practic, noua conducere de la Budapesta pare să păstreze aceeași linie pragmatică în relația cu Rusia, în special în zona energetică. Ungaria este una dintre cele mai dependente state europene de hidrocarburile rusești, iar această dependență influențează direct politica externă a guvernului de la Budapesta. Întrebat dacă Ungaria ar putea reveni asupra deciziei de a nu semna declarația comună, analistul ne-a spus că e puțin probabil să se răzgândească în viitorul apropiat.

Digisport.ro

Simona Halep, surprinsă alături de noul iubit! Cine este milionarul cu 24 de ani mai în vârstă decât ea

„Nu putem anticipa acest lucru. Nu există niciun semnal din acest punct de vedere. Pentru moment, faptele vorbesc. E clar că Ungaria nu va avea o revoluție în materie de politică externă. Este și o țară puternic dependentă de hidrocarburile din Federația Rusă. 86% din petrolul pe care îl consumă îl aduce din Rusia”, a mai explicat analistul.

Ce scrie concret în declarația comună a membrilor grupului B9

Abținerea Ungariei vine într-o perioadă în care NATO încearcă să transmită un mesaj cât mai unitar către Moscova. Proclamația de la București vorbește explicit despre creșterea presiunii asupra Rusiei pentru oprirea războiului și pentru implicarea în negocierile de pace.

În document se arată că „aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile”. De asemenea, statele participante salută „eforturile de pace continue ale Statelor Unite” și reafirmă sprijinul total pentru Kiev.

Rusia, pericol, dar și partener de dialog pentru unii lideri europeni

În acest context, gestul Ungariei devine cu atât mai important. Mai ales că Budapesta a avut în ultimii ani numeroase poziții divergente față de linia dură promovată de majoritatea statelor NATO și UE împotriva Kremlinului. Ștefan Popescu atrage însă atenția că summitul de la București nu trebuie privit doar prin prisma relației cu Rusia. În realitate, reuniunea B9 a avut și un puternic mesaj intern adresat chiar alianței nord-atlantice, într-un moment în care în interiorul NATO apar tot mai multe nuanțe și diferențe de abordare.

„Statele de pe flancul estic văd în Rusia o amenințare, resimt presiunea, dar asta nu înseamnă că unele state nu sunt deschise dialogului. Am văzut declarația lui Alexander Stubb, președintele Finlandei de acum trei zile din Corriere della Sera, cotidian italian cu cel mai mare tiraj”, spune analistul.

Clivajele din NATO, tot mai vizibile

Declarația la care se referă Ștefan Popescu, care îi aparține finlandezului, este cea în care Stubb a spus că Europa ar trebuie să fie gata de contacte directe cu Vladimir Putin dacă abordarea SUA privind Rusia și Ucraina nu servește intereselor europene. Potrivit acestuia, inclusiv nivelul de reprezentare al Statelor Unite la summit indică faptul că aliații încearcă să evite o escaladare suplimentară a tensiunilor cu Rusia, preferând menținerea actualului echilibru strategic pe flancul estic.

„În plus, cred că nivelul de reprezentare al SUA arată că nu se dorește o escaladare a situației, ci o păstrare a nivelului de angajament pe flancul de est. Declarația nu este doar în direcția Rusiei, ci și în direcția celorlalte state partenere din NATO. Vedeți că în NATO apar tot felul de puncte de vedere, sunt anumite clivaje care au apărut, iar țările din estul Europei vor să transmită astfel un semnal puternic în cadrul alianței, în primul rând”, a explicat Ștefan Popescu pentru FANATIK.

În realitate, summitul B9 organizat la București a arătat două lucruri extrem de importante pentru viitorul regiunii. Pe de o parte, statele est-europene încearcă să rămână unite în fața amenințării rusești și cer investiții tot mai mari în apărare. Pe de altă parte însă, diferențele de abordare dintre țările membre NATO încep să devină tot mai vizibile.