Ungaria se uită cu invidie spre București. „Polonia și România își construiesc două dintre cele mai puternice armate din Europa”

Presa din Ungaria, până de curând aliatul principal al Poloniei în așa numită alianță iliberală din UE, notează cum Bucureștiul și Varșovia, ambele cu o politică clară de susținere a Ucrainei în fața agresiunii ruse, își construiesc ceea ce califică drept „două dintre cele mai puternice armate din Europa”.

Ungaria se uită la programul de înarmare al României

Publicația maghiară „Hungarian Conservative” notează într-un material recent programul de înzestrare al armatei române demarat de către București. Jurnalistul David Nagy notează că războiul declanșat de Rusia împotriva Kievului a marcat un punct de cotitură pentru statele din Europa Centrală și de Est, stare care se grăbesc să renunțe la vechiul rol de legătură între Occident și Moscova.

„În schimb, țările care alcătuiesc flancul estic al NATO s-au angajat în programe majore de modernizare și de achiziție de arme și încearcă să devină gardienii Europei, capabili să descurajeze militar Rusia. În cursa înarmărilor declanșată de agresiunea rusă în Europa, regiunea a luat avânt și, deși Polonia se află în centrul atenției în acest sens, România face eforturi serioase pentru a-și ridica la un nivel superior nivelul de înzestrare a apărării”, scrie publicația Hungarian Conservative.

Sursa citată notează bugetul de aproape 10 miliarde de dolari pe care Bucureștiul l-a rezervat apărării, ce include numeroase programe de înzestrare. Printre acestea publicația maghiară notează achiziția bateriilor de rachete antiaeriene, cele aproape trei miliarde de euro pentru achiziția a 298 de blindate pentru infanterie sau recentul program de achiziție a obuzierelor autopropulsate pentru înzestrarea a cinci batalioane de infanterie, program cu un preț de 1,9 miliarde de dolari. Nu în ultimul rând, armata română a decis achiziționarea a 51 de tancuri Abrams.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Publicația îl citează pe generalul Teodor Incicaş, șeful departamentului pentru înzestrare al armatei române, care menționează că România derulează în acest moment între 40 și 50 de programe de achiziție de armament. Ceea ce subliniază sursa citată este că multe dintre aceste programe sunt derulate în special cu Statele Unite, cele mai recente implicând achiziția de rachete pentru escadrilele F-16 ale României.

„În 2017, Bucureștiul a lansat o inițiativă de apărare cuprinzătoare, în principal pentru a achiziționa echipamente militare americane, cum ar fi avioane de luptă F-16, rachete Patriot și sistemul HIMARS. Ca răspuns la războiul din Ucraina vecină, parlamentul de la București a decis să majoreze bugetul de apărare al României de la 2% din PIB la 2,5% în acest an”, notează presa maghiară care subliniază că în 11 aprilie CSAT a aprobat achiziționarea avioanelor de vânătoare de generația a V-a, F-35.

Un alt aspect subliniat este faptul că Bucureștiul caută să pună bazele unei cooperări mult mai strânse cu Washingtonul, cooperare care merge dincolo de achiziția de tehnică militară. Dezvoltarea bazei militare de la Mihail Kogâlniceanu, acolo unde Departamentul Apărării se pregătește să investească peste un miliard de dolari, modernizare care a început săptămânile acestea, reprezintă doar unul dintre punctele prin care Bucureștiul vrea să se asigure că există o prezență militară constantă americană pe teritoriul țării. Publicația maghiară notează faptul că Washingtonul a ales să desfășoare în România celebra Divizie aeropurtată 101.

Cooperare militară între București și Varșovia

Jurnaliștii maghiari subliniază că Bucureștiul are în plan întărirea cooperării militare cu Polonia, celălalt stat de pe flancul estic al NATO care este în mijlocul unei puternice campanii de înzestrare.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

„Cele mai mari două țări din regiunea Europei Centrale și de Est își construiesc cele mai puternice forțe armate, punând un accent deosebit pe interoperabilitatea între forțele lor armate. F-16, F-35, Himars și Abrams, printre altele, vor oferi celor două armate mijloacele necesare pentru exerciții comune, schimburi de experiență și o cooperare mai profundă pe flancul estic al NATO”, notează sursa citată.

Acest aspect a fost subliniat chiar de către vicepremierul polonez, Mariusz Blaszczak, în data de 28 martie, în timpul unei vizite la București.

„În ceea ce privește trupele terestre, polonezii și românii le dotează și ei cu echipamente foarte asemănătoare. Noi am comandat HIMARS. Și românii au făcut la fel, motiv pentru care discutăm despre utilizarea în comun a acestor arme tocmai prin cooperarea între forțele noastre armate. Cazul este destul de asemănător în ceea ce privește Patriots. Și românii au decis să cumpere Abrams. Iar noi vom avea Abrams în dotarea armatei poloneze încă din acest an”, a spus oficialul polonez.

Apropierea dintre București și Varșovia nu este însă doar la nivelul militar. Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, în cadrul vizitei efectuate la București la finalul lunii martie, a dat glas ambițiilor regionale poloneze vorbind despre un parteneriat economic între Polonia, România și Ucraina în estul Europei.

Ucraina, Polonia și România sunt cele mai mari țări din regiunea Europei Centrale și de Est în ceea ce privește suprafața și populația. Deși este dificil de estimat populația reală a Ucrainei, este probabil ca cele trei țări să aibă împreună o populație combinată de peste 80 de milioane de locuitori și o suprafață combinată de peste 1,1 milioane de kilometri pătrați, ceea ce le-ar face una dintre cele mai mari entități din Europa.

În plus, țările dispun, printre alte atuuri, și de terenuri arabile și resurse naturale semnificative. O astfel de alianță ar putea acționa ca un factor de descurajare a ambițiilor imperiale rusești, precum și ca un actor-cheie în reconstrucția Ucrainei postbelice.

România profită de înghețarea relațiilor cu Viktor Orban

Relația odinioară apropiată a Poloniei cu Ungaria “s-a schimbat mult” din cauza poziției Budapestei privind Ucraina, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki în data de 13 aprilie, adăugând că Varșovia cooperează acum mai strâns cu România și cu statele baltice. Cei doi membri ai UE obișnuiau să fie aliați în disputele lor cu Bruxellesul pe tema statului de drept, a imigrației și a drepturilor LGBT.

“Relația noastră cu Ungaria s-a schimbat foarte mult din cauza poziției Ungariei față de Ucraina și Rusia…. Am avut cândva o cooperare foarte puternică la nivelul grupului de la Visegrad [Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia], acum mult mai puțin”, a declarat Morawiecki pentru Atlantic Council din Washington.

Ruperea prieteniei între Varșovia și Budapesta pare să fi fost recunoscută chiar de premierul ungar, în celebrul său discurs ținut la Tușnad, unde a încercat să minimizeze totuși ruptura dintre cele două state. “Problema în relațiile ungaro-poloneze este una de inimă”, a declarat recent Orban. “Amândoi ne dorim exact aceleași lucruri și, cu toate acestea, acest război îngreunează relațiile cu prietenii noștri. … Noi, maghiarii, vedem acest război ca pe un război între două popoare slave și ca pe unul din care vrem să nu ne implicăm. Dar polonezii îl văd ca pe un război în care sunt și ei implicați.”

Analiștii polonezi au subliniat că întotdeauna Rusia a reprezentat „elefantul din cameră” în relația dintre cele două state, însă această problemă a putut fi ignorată. Odată cu invazia declanșată de Kremlin însă ruptura dintre Varșovia și Budapesta pare să fi devenit ireparabilă.

“Polonia a privit Rusia ca pe o amenințare la adresa securității încă din 2008; Ungaria, însă, o vede în continuare ca pe un partener – aceasta este principala diferență”, a declarat istoricul Miklos Mitrovits pentru Balkan Insight. Dar, odată cu invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, acest lucru nu a mai fost posibil. Diplomația ungară a ratat impulsul de a se adapta și de a schimba direcția și, ca urmare, a pus în pericol nu numai “relația specială” polono-ungară, ci și însuși viitorul cooperării Grupului de la Visegrad.

“Dacă avem divergențe în cele mai existențiale probleme, va fi greu să cooperăm pe alte fronturi”, rezumă Andrzej Sadecki, șeful echipei pentru Europa Centrală și specialist în Ungaria la OSW, Centrul pentru Studii Estice cu sediul la Varșovia. În mod evident, „cea mai existențială problemă” este războiul din Ucraina, acolo unde cele două țări par să fi ocupat nu doar poziții opuse, dar în timp ce Polonia este principala susținătoare a Kievului în UE, Ungaria este poate țară din Europa cu cea mai ambivalentă poziționare pe acest subiect.

Când vine vorba de războiul din Ucraina, Polonia, în calitate de principal susținător la nivelul UE al livrărilor de armament către Ucraina, a transferat până în prezent echipamente militare în valoare de peste 7 miliarde de dolari către Kiev, inclusiv 200 de tancuri de luptă T-72, MIG-29 și avioane de luptă Su-27. În schimb, premierul Viktor Orbán a fost tenace în privința faptului că Ungaria nu a vândut arme Ucrainei și nu a permis ca transporturile de arme să tranziteze teritoriul său.

Un alt punct ce contribuie la distanțarea Varșoviei de Budapeste este și politica Washingtonului. Cu ochii pe China, Washingtonul a subliniat în repetate rânduri că „Polonia a devenit cel mai de încredere partener al SUA în Europa”. Această apropiere între cele două state, evidențiată și de vizita importantă a lui Biden la Varșovia, vine în opoziție cu politica Washingtonului față de Budapesta, și în special față de Viktor Orban.

Acesta din urmă, un susținător al lui Donald Trump, și partidul său Fidesz au cultivat puternic în presa de la Budapesta sentimentele anti-americane, o poziție care nu este deloc pe placul Varșoviei. Mai mult, chiar Washingtonul pare să se fi săturat de politica Budapestei, care blochează în continuare extinderea NATO în ceea ce privește aderarea Suediei, zilele trecute presa scriind că în Congresul SUA se pregătește instituirea unor sancțiuni economice care ar viza personalități politice maghiare apropiate de guvernul Orbán.