Ar exista deja un precedent în epoca Covid-19, atunci când țările bogate au acceptat un mega-împrumut la comun care să permită și țărilor mai mici să treacă cu bine peste pandemie. S-ar putea repeta scenariul acum, pentru că amenințarea rusă este la fel de gravă, dacă nu mai gravă decât a fost pandemia.
În acest sens, șefii de stat din Uniunea Europeană au atins acest subiect sensibil într-un nou summit la Bruxelles. Toată lumea, mai puțin Ungaria sau Olanda, s-a pus de acord că e nevoie ca Europa să se înarmeze până în dinți pentru a descuraja Rusia. Asta, în condițiile în care mai nimeni nu are încredere că Vladimir Putin și-ar dori cu adevărat pacea în Ucraina și s-ar opri acolo dacă ar avea de ales.
Momentan se vorbește despre o investiție de 800 de miliarde de euro în apărare, în reînarmare, însă există mai multe state supraîndatorate cum ar fi Franța, Italia sau Belgia care ar avea probleme să contribuie semnificativ. Astfel, soluția ar fi ca țări mai bogate, care nu au probleme, cum ar fi Germania, să accepte să contribuie cu fonduri considerabile drept împrumut pentru țările mai puțin norocoase.
În acest sens, președintele Emmanuel Macron s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz. ”Ei nu au intrat în acest grad de detaliu, dar există o voinţă de a coopera. Să lăsăm lucrurile să se coacă”, a anunțat un diplomat francez. Țări ca și Spania sau Italia și-ar dori ca acest scenariu să devină realitate, iar Germania să fie un colac de salvare pentru toată lumea.
”Trebuie să fim mai ambiţioşi. Nu trebuie să fie vorba doar despre împrumuturi, aşa cum este cazul acum. Cred că trebuie să discutăm serios şi despre posibilitatea unei facilităţi comune de împrumut care să ofere subvenţii statelor membre”, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis la sosirea la summitul de la Bruxelles.
În 2020, atunci când pandemia Covid-19 putea să pună la pământ economia Europei, Uniunea Europeană a depășit criza acceptând să se îndatoreze la comun. În acel moment, germanii au acceptat să deblocheze 800 de miliarde de euro, pentru salva restul țărilor europene. Logica pare identică acum, în condițiile în care pericolul pentru UE este existențial.
”Evident, vecinii Rusiei sunt mai vizaţi, este de la sine înţeles, dar ameninţarea cu care ne confruntăm ne priveşte pe toţi”, a subliniat și preşedintele Consiliului European, Antonio Costa. Olandezii au protestat, însă, prin vocea premierului Dick Schoof.
La fel de adevărat e că și actualul cancelar german, Friedrich Merz, se declara împotriva acestui scenariu al unui împrumut comun, încă din campania electorală. Asta era, însă, înainte ca Donald Trump să ajungă la casa albă și să detoneze toate tratatele internaționale, alegând o prietenie cu Rusia și antagonizând Europa.