Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) a emis un comunicat legat de dosarul morților suspecte de la Spitalul Pantelimon, solicitând Avocatului poporului o analiză a respectării dreptului la prezumția de nevinovăție a persoanelor arestate, ulterior eliberate, adică cele două doctorițe de la ATI acuzate de omor calificat cu premeditare după decesul unui bărbat de 54 de ani, căruia medicii urmăriţi penal i-au scăzut intenţionat doza de noradrenalină.
SRATI a mai solicitat o analiză a necesității urgente de completare a vidului legislativ actual cu prevederi legate de îngrijirea pacienților la sfârșitul vieții. Președintele SRATI este Șerban Bubenek, dar unul din cei mai importanți membri ai organizației este profesor doctor Dorel Săndesc, fost președinte la SRATI, actual prim-vicepreședinte. Săndesc este pro-rector la UMF “V. Babeș” Timișoara -șeful disciplinei ATI, manager la UMF “V. Babeș” Timișoara, președintele comisiei consultative de experți ATI la Spitalul Clinic Județean ,,Pius Brînzeu” Timișoara.
Dorel Săndesc a mai fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, dar și șef al secției ATI de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara. Numele lui Doresc Săndesc apare într-un dosar penal înregistrat pe 3 noiembrie 2023, în calitate de inculpat, confom datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Pe 9 aprilie 2018, Dorel Săndesc a fost implicat într-un accident rutier în localitatea Giroc, când Jaguarul pe care-l conducea a intrat în coliziune cu Dacia Logan în care circula Ofelia Marincu, care a decedat pe 31 ianuarie 2019.
Rudele victimei l-au dat în judecată pe Doresc Săndesc, dar instanța nu a stabilit primul termen al dosarului. Tot pe 3 noiembrie 2023, a fost înregistrat un dosar al cărui obiect este “măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară”. În dosar se arată că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara din 26.10.2023, înregistrat la data de 3.11.2023, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Dorel Săndesc, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă. Așadar, Săndesc a fost trimis în judecată la mai bine de 5 ani și 6 luni de la producerea accidentului și la 4 ani și 9 luni de la decesul victimei.
În sarcina inculpatului Dorel Săndesc s-a reţinut că, în data de 09.04.2018, în jurul orei 13:50, a condus autovehiculul marca Jaguar, deplasându-se dinspre str. Muncitorilor înspre o altă stradă, nu a respectat semnificaţia indicatorului „cedează trecerea” şi a pătruns în intersecţie intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia, în care se afla numita Ofelia Marincu, “care a decedat la data de 31.01.2019 ca urmare a traumatismelor suferite în urma accidentului din data de 09.04.2018”, după cum se arată în dosar.
La data de 9.01.2024 inculpatul Dorel Săndesc, prin avocat ales, a formulat excepţii, invocând nelegalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în cauză. Săndesc a solicitat să se constate: caracterul inechitabil al urmăririi penale efectuate după data de 10.05.2023, dat fiind că nu i s-a comunicat suplimentul la Raportul de expertiză criminalistică din data de 10.05.2023 și i s-a respins cererea de reaudiere formulată la data de 10.10.2023, și trimiterea cauzei la procuror în vederea refacerii acestor acte procesuale şi neregularitatea rechizitoriului emis la data de 26.10.2023 în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, acesta fiind întocmit în condiții de nelegalitate, aspect care constituie un viciu procedural care invalidează sesizarea instanței.
Astfel, Dorel Săndesc a solicitat remedierea de către organul de urmărire penală a neregularităților actului de sesizare, având în vedere următoarele motive: în fapt, prin rechizitoriul emis la data de 26.10.2023 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, s-a dispus trimiterea sa în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. A mai arătat că, în ceea ce privește constatarea caracterului inechitabil al urmăririi penale, solicită să se observe că, deși a solicitat și i s-a încuviințat efectuarea unui supliment la Raportul de expertiză criminalistică nr. 74 din 14 iunie 2022, nu a fost încunoștințat despre întocmirea suplimentului și nu i s-a acordat dreptul de a-l studia în vederea exercitării a dreptului la apărare.
Dorel Săndesc a mai arătat că, nefiindu-i comunicat suplimentul la raportul de expertiză, a fost privat de posibilitatea de a-şi face apărarea în cunoștință de cauză raportat la întregul ansamblu probator administrat și de posibilitatea de a solicita administrarea de contraprobe, precizând că a formulat și transmis la data de 10.10.2023 o solicitare de reaudiere a sa în calitate de inculpat, întrucât avea de făcut clarificări importante în legătură cu situația de fapt, însă cererea i-a fost respinsă. A mai solicitat să se constate caracterul inechitabil al urmăririi penale desfășurate împotriva sa începând cu data de 10.05.2023 și restituirea cauzei la Parchet, cu obligarea organului de urmărire penală la comunicarea suplimentului la Raportul de expertiză criminalistică emis la data de 10.05.2023, precum și să se procedeze la audierea sa în calitate de inculpat, în vederea respectării dreptului procesual la apărare.
În ceea ce privește descrierea faptei, Dorel Săndesc a arătat că “aceasta trebuie să cuprindă actul, acțiunea, inacțiunea, atitudinea făptuitorului încât să rezulte cu certitudine actele reținute în sarcina sa. Satisfacerea exigențelor în sensul dreptului la un proces echitabil, în sensul că orice acuzat are, în special, dreptul să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa și, în sensul dreptului la apărare, presupune o descriere adecvată în rechizitoriu a naturii și cauzei acuzei ce i se aduce, determinarea precisă a persoanei și a faptei, pe ce probe este bazată acuzaţia, încadrarea în drept, respectiv încadrarea juridică a fiecărei fapte și persoane”, după cum se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Dorel Săndesc a susţinut că judecata pe fond nu se poate desfășura decât dacă rechizitoriul descrie într-o manieră clară, inteligibilă și concisă faptele pe care se presupune că inculpatul le-a săvârșit, încât instanța de judecată să înțeleagă de la început în ce constă învinuirea adusă. Instanța a arătat că, în ceea ce priveşte susţinerile cu privire la faptul că nu a fost respectat dreptul la apărare, raportat la faptul că nu i-a fost comunicat suplimentul la Raportul de expertiză criminalistică emis la data de 10.05.2023 şi la faptul că nu s-a procedat la reaudierea sa în calitate de inculpat, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal administrate.
În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului Dorel Săndesc că nu i-a fost comunicat suplimentul la Raportul de expertiză criminalistică, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că forma în care este informată persoana acuzată cu privire la natura acuzaţiei trebuie să permită destinatarului mesajului să înţeleagă informaţia comunicată, condiţie care este îndeplinită în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara în ceea ce priveşte toate elementele sus menţionate, acuzatul dispunând de date suficiente pentru a putea pricepe în totalitate acuzaţia îndreptată împotriva sa. Pe 28 mai 2024, Judecătoria Timișoara a respins cererea formulată în acest dosar de medicul Dorel Săndesc.