Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au audiat părțile în sesizarea făcută de Senat ca urmare a urmăririi penale declanșate de către Parchetul General împotriva lui Călin Popescu-Tăriceanu pentru că nu a supus la vot vacantarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu (PSD).
Președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a depus la finele lunii mai o sesizare privind un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație reclamând o ingerință ”directă și neconstituțională” a procurorilor în activitatea Parlamentului, informează News.ro.
Cazanciuc se referea la începerea urmăririi penale împotriva fostului președinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu acuzat de abuz în serviciu pentru că nu a supus la votul plenului vacantarea mandatului lui Marciu, declarat incompatibil de instanță pentru că în anul 2010 a avut concomitent calitatea de consilier județean și cea de acționar la o firmă.
Miercuri, cele două părți și-au susținut opiniile în plenul CCR. „Este evident că e vorba despre un conflict juridic de natură constituţională, care reflectă o situaţie juridică conflictuală care ia naştere din încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Situaţia conflictuală e determinată de o solicitare de către o structură a Parchetului de documente, de acte, referitoare la o procedură pe rol îndeplinită de Parlament”, a argumentat reprezentantul Senatului, miercuri, în susţinerea opiniei la CCR.
Acesta susține că incompatibilitatea lui Marciu viza doar calitatea de consilier județean, nu cea de senator, astfel că lui Tăriceanu nu i se poate imputa faptul că a încălcat legea.
Procurorii sunt acuzați că au cerut acte care privesc o procedură internă a Parlamentului care se soluționează printr-un vot politic, astfel că solicitarea Parchetului reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat. De asemenea, Senatul susține că procurorii fac confuzie între atribuțiile președintelui Senatului și cele ale Biroului Permanent.
„E clar că, fie preşedintele Camerei sau al Senatului, atunci când Camera e sesizată de o autoritate, nu va putea să decidă imediat asupra sesizării, ci o va transmite Biroului permanent, acesta derulând în continuare procedura. Una e incompatibilitatea cunoscută a domnului Marciu, în calitate de consilier judeţean, şi alta este incompatibilitatea necunoscută a d-lui senator Marciu. Cerem plenului CCR să constate existenţa unui conflict juridic între Parlament şi PÎCCJ şi să decidă ca în viitor structurile Ministerului Public să îşi exercite competenţa în cadrul legal”, a mai spus reprezentantul Senatului.
În replică, reprezentantul PÎCCJ susține că nu se poate vorbi de un conflict juridic de natură constituțională, ci de o atitudine discreționară a Parlamentului în raport cu alte instituții.
”Principiul autonomiei parlamentare permite Parlamentului să îşi organizeze modalitatea de funcţionare internă, dar nu trebuie pierdut din vedere rolul Parlamentului şi raportul cu alte instituţii. Raportul nu trebuie exercitat abuziv, discreţionar, mai ales că Legea fundamentală stabileşte raporturile. Din punctul nostru de vedere, autonomia regulamentară parlamentară nu legitimează instituirea unor reguli care încalcă Constituţia, prin instituirea unui regulament de funcţionare”, spus reprezentantul Parchetului General.
După audierea opiniilor părților, Curtea Constituțională a rămas în pronunțare pe această speță, soluția urmând să fie pronunțată pe 15 iulie.
Senatorul Cristian Marciu a fost declarat ca incompatibil în martie 2015, printr-o sentință definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În decembrie 2016, Marciu a devenit senator astfel că Agenția Națională de Integritate a cerut Senatului, câteva luni mai târziu, să-i vacanteze mandatul. Propunerea de vacantare nu a ajuns niciodată în plen astfel că Marciu este și acum senator.
Din această cauză, Parchetul a început, în ianuarie 2020, urmărirea penală împotriva lui Călin Popescu-Tăriceanu, președinte al Senatului în perioada în care ANI a cerut vacantarea.