USR, în zodia frecușurilor interne din cauza unei fuziuni eșuate. „Partidul e într-o criză de identitate ce a existat de la bun început”

Analiștii politici sunt de părere că tensiunile interne ce continuă să persiste la USR sunt rezultatul unei fuziuni nereușite și a unui partid ce încă nu a reușit să-și găsească propria identitate ideologică.

USR în zodia frecușurilor interne

„Îl felicit și îi urez un mandat prin care USR PLUS să ducă mai departe povestea spectaculoasă din politica românească pe care am construit-o în ultimii cinci ani”, îi transmitea Dan Barna lui Cioloș anul trecut, în luna octombrie, când acesta din urmă reușea să câștige în mod surprinzător președinția partidului. În mai puțin de cinci luni de la acea dată, și după ce nu a reușit să readucă USR la guvernare alături de PNL, Dacian Cioloș își anunța demisia de la conducerea partidului, după ce proiectul său de schimbări a fost respins de către Biroul Național, dominat în continuare de Dan Barna și apropiații săi.

În perioada de după demisia lui Cioloș, și în special în ultimele săptămâni, USR a fost dominat de zvonurile plecării sale din partid, iar miercuri informațiile ce au circulat pe surse sugerau că mai mulți europarlamentari PLUS și-ar pregăti demisiile din USR pentru a i se alătura fostului președinte al partidului, existând o luptă între cele două tabere pe parlamentarii de la București.

Președintele interimar al partidului, Cătălin Drulă, a reacționat dur, susținând că o astfel de plecare ar reprezenta un ajutor dat actualei puteri. „Să pleci acum, pe modelul ăsta al foştilor lideri care pe sfârşit de carieră îşi mai fac un proiect de vanitate şi practic să dai o mână de ajutor acestui sistem securisto-socialist este o eroare strategică majoră, după părerea mea, dar fiecare răspunde pentru acţiunile sale politice”, a subliniat Drulă. Joi, președintele USR București Vlad Voiculescu, și unul din apropiații lui Dacian Cioloș, le-a transmis membrilor filialei că nimeni din conducerea USR București sau dintre parlamentarii USR București nu vor părăsi partidul. „Nu e un prilej de bucurie și sper să învățăm cu toții ce e de învățat”, a transmis fostul ministru al sănătății.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Tensiunile dintre cele două grupări din USR au devenit evidente și în modul de comunicare al partidului. Zilele trecute, după ce Senatul a votat legea privind cotele de gen pentru partidele politice, proiect legislativ inițiat și de o mai multe parlamentare apropiate de aripa PLUS, acesta a fost criticat tocmai de voci venite din aripa USR.

Mai mult, chiar și parlamentarii USR care susțin că nu sunt apropiați față de niciuna din taberele din partid susțin că „bâlciul din USR” face partidul incapabil să funcționeze și precizează că una din soluții ar putea fi chiar construcția de la zero a unor noi formațiuni politice, unele care să nu repete greșelile comise de către USR.

„Sunt unul dintre puținii electroni liberi rămași în partid, mai ales între oamenii cu funcție publică, și totodată unul dintre cei care a atras atenția repetat și public despre faptul că fuziunea USR- PLUS va fi un eșec în absența unei reforme reale a regulilor interne de joc. Și vă spun cât se poate de cinstit că opinia mea e că partidul se va rupe. Și se va rupe fiindcă înăuntrul său se joacă de prea mult timp efectiv “la rupere” iar chestia asta nu prea poate duce altundeva. Dacă partidele nu vor să se reformeze pe interior, și folosesc resursele publice pentru a sufoca sistematic competiția, atunci singura soluție e să reîncepi construcția de la zero până în ziua în care va exista masa critică pentru schimbarea regulilor jocului”, a explicat într-o postare pe Facebook deputatul USR Tudor Benga.

USR, din nou în criză de identitate

Politologul Andrei Țăranu este de părere că USR se află din nou într-o criză de identitate, formațiunea apărută inițial ca un partid-protest, nereușind să ajungă la o ideologie politică clară. În acest context diversele grupuri de susținători care s-au alăturat mișcării Uniunea Salvați Bucureștiul s-au găsit nereprezentate de actuala formațiune.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

„Există o criză de identitate la USR, o criză de identitate care a existat de la bun început. Așa cum a fost acest partid construit, atunci când a apărut ca urmare a „naționalizării” USB, i-a adus foarte multe categorii sociale, politice, economice, care altfel ar fi fost incompatibile. Singurul lucru care teoretic le unea era protestul față de guvernarea de la acea dată.

Ori, așa cum se întâmplă, partidele de protest nu rezistă atâta vreme cât nu mai au un obiect al protestului. USR-ul nu a avut niciodată o doctrină foarte clară. Prostia aceea cu neo-pașoptismul a fost doar o invenția a lui Cristian Ghinea, care nu are niciun fel de relevanță. PLUS încerca măcar să fie pe modelul New Europe să fie un fel de mișcare de centru, poate chiar centru-stânga progresistă prin anumite voci.

Ori, nu s-a produs niciodată simbioza dintre cele două entități, și în felul acesta au apărut foarte multe mesaje contradictorii, mesaje care i-au îndepărtat un electorat care credea, mai ales electoratul tânăr, care credea că se regăsește în aceste valori Europene și chiar progresiste, apoi a îndepărtat electoratul care era pentru măsurile radicale, care a văzut acum că radicalismul e mai degrabă la AUR decât la USR, și, în al treilea rând, i-a îndepărtat pe cei care erau adepții unei curățenii morale absolute, ceea ce nu există în politică și care sunt dezamăgiții de serviciu de serviciu”, a declarat pentru FANATIK politologul Andrei Țăranu, profesor la SNSPA.

De altfel, USR a trecut prin mai multe încercări de a se coagula în jurul unei ideologii clare. La începutul anului electoral 2020, echipa lui Dan Barna a lansat un proiect pentru definirea partidului, România Modernă Reforma Cinstită, prin care se încerca definirea formațiunii ca una de centru-dreapta. Această mișcare doctrinară a fost criticată în special de vocile din USR cu orientare progresistă, Florin Presadă sau Mihai Goțiu, oameni care aveau să-și piardă ulterior locurile eligibile la alegerile din toamna acelui an. La fel, acum după plecare lui Cioloș din fruntea USR, Cătălin Drulă anunța că USR este „singurul partid cu adevărat liberal”, în contrast cu orientarea de centru-stânga a liderului PLUS.

Efectele unei fuziuni eșuate

Consultantul politic Adrian Zăbavă este de părere că USR trăiește în zodia unei fuziuni eșuate iar în acest moment echipa aflată la conducerea partidului acționează pentru a minimaliza efectele unor eventuale plecări de renume.

„Cred că toate aceste frecușuri și probleme se trag cu siguranță de la fuziune. S-au alipit două grupări de oameni care văd lucrurile diferit, nu știu dacă neapărat din perspectiva ideologiei, dar cu siguranță din perspectiva funcționării unui partid. Modul lor de înțelegere a existenței politice e diferit. E adevărat că toate aceste probleme interne nu sunt născute doar din vederi diferite, ci și din bătălia pentru putere, s-o spunem franc. S-a văzut că fuziunea nu s-a făcut pe de-a întregul în momentul în care la congres au ajuns să fie în competiție cam structurile celor două vechi partide de dinainte de fuziune. Asta spune foarte mult despre reușita fuziunii.

După părerea mea, acum tabăra ce conduce USR-ul în momentul de față vrea să reducă la minim consecințele negative asupra partidului în situația în care Cioloș și o parte dintre membri PLUS pleacă din partid. Cum încearcă să facă asta, ducând în derizoriu demersul înainte ca el să înceapă, profilându-l înainte ca el să se producă”, a declarat pentru FANATIK consultantul politic Adrian Zăbavă.

Potrivit acestuia, spre deosebire de AUR care rămâne un partid de lider, USR se află într-un moment în care își caută identitatea cât și orizontul politic. În plus, partidul suferă și de pe urma unei ieșiri de la guvernare ce nu i-a adus avantajul scontat, ba chiar îi periclitează și poziția în opoziție.

„Cred că nici USR nu mai știe ce fel de partid este el azi. În situația în care acum își caută orizontul, probabil că își caută și definiția. USR nu a fost un partid de lider, și asta s-a văzut de la bun început, când și-a consumat liderii rapid dar, în același timp, a făcut rapid trecerea de la un partid protest către un partid main-stream prin faptul că a trecut printr-o guvernare. Și din păcate pentru ei nu au capitalizat pe seama acestei guvernări. De aici și principala problemă pentru partid. Pentru că USR s-a reîntors în opoziție dar fără să mai aibă armele de dinainte, fără să mai existe pe agenda publică temele care au făcut partidul să crească în 2019, ba mai mult, și cu un competitor în opoziție mult mai vocal decât ei.

Cred că acum încearcă să-și dea seama ce fel de partid vrea să fie, încearcă să-și dea seama pe cine vor să reprezinte și cam care e publicul lor țintă. În acest context, plecările unor lideri precum Cioloș sau Voiculescu e o pierdere dacă nu electoral atunci la nivel de imagine pentru publicul tău de bază, pentru că îi zdruncini încrederea în proiect și transmite mesajul că ceva nu e în regulă”, a mai precizat Adrian Zăbavă, subliniind că orice plecare care se va transforma în partid sau mișcare politică reprezintă o amenințare pentru USR în contextul scorului electoral al partidului. „Chiar și dacă o nouă mișcare va avea doar 1%, acești 1% pleacă din USR și dintr-o zestre nu prea bogată. Nu e un 1% din 30%, ci probabil un 1% din 10%, ceea ce e mult”, a declarat pentru FANATIK consultantul politic Adrian Zăbavă.

Deputatul USR Tudor Benga sublinia că ruperea celor două formațiuni nu trebuie să reprezinte o dramă pentru susținătorii partidului, fiind un exemplu de competiție vie în democrație, la fel cum trebuie să fie văzut și proiectul unui nou partid politic născut din USR. „Democrația funcțională are nevoie de competiție cât mai vie, ori în politica românească sportul de bază și în interiorul partidelor și între ele e de fapt fix înăbușirea competiției. Treizeci de ani PNL-ul a ținut-o lângă că dacă nu-i votăm pe ei câștigă PSD iar în acest răstimp ei s-au tot pesedizat pe dinăuntru. Post europarlamentarele din 2019 în USR a câștigat tot mai multă putere o filosofie similară care a tot înăbușit competiția internă în timp ce public strigă că fără noi rămâne țara pe mâna noului USL. Pai țara a ajuns pe mâna noului USL în bună măsură și datorită propriei noastre aroganțe, că ne-am luat electoratul drept garantat și apoi am început să ne batem joc de unele dintre promisiunile noastre fundamentale”, a explicat deputatul USR în lunga sa analiză publicată pe pagina de Facebook.

Politologul Andrei Țăranu nu vede însă posibilă apariția unor astfel de noi partide care să-și aroge originea din scurta istorie a USR.

„Niciodată nu poți, oricât ai încerca, să resuscitezi un brad care nu s-a lansat extrem de spectaculos. Nu avem de-a face cu un partid care să se fi stabilizat vreodată electoral, care să se fi stabilizat în Parlament, care să aibă o linie doctrinară clară. În știința politică noi avem această distincție între partide și mișcări. USR-ul, tocmai pentru că a evitat conceptul de partid, este considerat mai degrabă o mișcare. Ori, mișcările, până nu devin partide în toată regula, nu pot să se osifice, din când în când să fie renăscute pe linie pentru că nu au o ideologie. Deci e greu de crezut că acest lucru este posibil acum.

Și, mai mult, se poate observa că cei mai mulți lideri ai USR-ului, fie că vorbim de Dan Barna, Cristi Ghinea sau nu mai știu care, toți sunt veniți ba de la Forța Civică, ba de la M10, ba de la partide care ele însele nu au fost capabile o secundă să se reinventeze. Și atunci ei sunt niște oameni vechi care vin la niște chestii pretinse noi dar aduc toate obiceiurile și atitudinile din partidele alea vechi”, a mai precizat profesorul Andrei Țăranu pentru FANATIK.