USR, partidul cu cinci președinți în cinci ani. Cristian Preda: „Un mozaic alcătuit din mai multe facțiuni”

Postul de președinte al USR s-a dovedit până acum o funcție riscantă, cu un grad mare de instabilitate, Uniunea dând impresia că nu suportă prea mult timp același lider la conducere. În mai puțin de șase ani, USR a avut cinci președinți.

Doi dintre ei au demisionat exasperați de relația cu ceilalți  membri ai conducerii, unul aproape a căzut în uitare, iar un altul a pierdut șefia la un congres în care părea favorit. Rămâne de văzut dacă noul președinte, Cătălin Drulă, va reuși să se impună pentru mai multe vreme în fața colegilor săi de partid.

Potrivit politologului Cristian Preda, motivul instabilității funcției de președinte este prezența unor mai multe facțiuni în partid, care fac greu de obținut o majoritate care să-l susțină pe liderul partidului.

Președinții USR, fără majorități care să-i susțină

„Este un partid-mozaic, alcătuit din facțiuni și care construiește foarte greu majorități pentru că președinții rămân în funcție dacă au susținerea a 50% plus unu. Felul în care s-a construit formațiunea e mai degrabă agregarea unor rețele foarte diferite: experți din diverse zone, precum sănătate sau  politici publice, foștii miniștri din guvernul Cioloș, adică tot personalul ministerial, cum sunt secretarii de stat… Deci sunt rețele diferite care s-au întâlnit și care nu au secretat până acum un corp de militanți și de lideri”, a declarat pentru FANATIK profesorul Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice la Universitatea București.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Prima „victimă” a USR a fost chiar fondatorul partidului, Nicușor Dan. Acesta a demisionat de la conducerea partidului, iar motivul era greu de anticipat la vremea respectivă, anume referendumul pentru familie din iunie 2017.

Originele îndepărtate ale USR pot fi identificate în 2006, când Nicușor Dan a fondat Asociația „Salvați Bucureștiul”, ce avea ca scop menținerea și refacerea patrimoniului arhitectural al Capitalei, amenințat de demolările autorizate în folosul dezvoltatorilor imobiliari. Asociația a căpătat o tentă politică în 2012 când a susținut prima candidatură a lui Nicușor Dan la Primăria Generală.

În 2015, în vederea unei noi candidaturi, Nicușor Dan a anunțat formarea partidului Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), care a înregistrat un succes notabil la localele din 2016, chiar dacă Dan nu a reușit nici atunci să se impună în fața Gabrielei Firea. În urma fuziunii cu două formațiuni mai mici, USB s-a transformat în Uniunea Salvați România pe 28 iulie 2016, noul partid reușind să intre în Parlament, obținând 9% la alegerile de la finele acelui an.

Nicușor Dan, fondatorul respins de propria creație

Intens promovat de către PSD și de o parte considerabilă a PNL, referendumul inițiat de Coaliția pentru Familie a făcut și  o victimă colaterală, pe președintele USR. Nicușor Dan a fondat USR evitând să asume o poziționare ideologică clară a partidului, afirmând că se adresează tuturor celor nemulțumiți de modul în care au făcut politică partidele tradiționale.

Digisport.ro

FOTO Un nou cuplu celebru. După un an de speculații, a anunțat relația și “internetul a explodat”

Însă colegii săi din Biroul Național au susținut că este necesară o poziționare a partidului față de referendum, mai exact împotriva interzicerii explicite a căsătoriilor homosexuale. Rămas izolat în conducerea partidului, Nicușor Dan a demisionat din funcție, dar și din partid pe 1 iunie 2017. Nicușor Dan a fost președinte al USR pentru aproximativ 10 luni.

„În zecile de întâlniri avute cu oameni pe care am încercat să-i conving să ni se alăture, le-am promis că în partid este loc pentru toată lumea, şi pentru progresişti, şi pentru conservatori, şi că nu va exista o decizie în contradicţie cu sentimentele lor identitare (…) Decizia Biroului Naţional vine să spună că unii dintre colegi sunt colegi de mâna a doua. Am făcut o promisiune pe care nu am putut să o ţin”, spunea Nicușor Dan la acea vreme.

Elek Levente, președintele uitat al USR

În locul său a fost desemnat automat Elek Levente, șeful USR Cluj, întrucât era vicepreședintele cu cel mai mare număr de voturi obținut la congresul anterior. Elek Levente a fost președinte al partidului timp de aproape 5 luni, până la Congresul USR din 28 octombrie 2017. O prezență mediatică destul de discretă, Elek Levente l-a lăsat pe Dan Barna, pe atunci purtător de cuvânt al partidului, să fie vectorul principal de imagine. La Congres, Elek Levente a candidat doar pentru funcția de vicepreședinte, în timp ce Dan Barna a devenit lider al USR.

În mai puțin de doi ani, Elek Levente a intrat și el în conflict cu restul conducerii partidului. „Când intrăm în ședința de BN, deciziile sunt deja luate în grupul restrâns și voturile cumpărate. Decizia în BN a devenit, din păcate, o formalitate. În acest partid totul se tranzacționează. Opiniile discordante sau critice sunt amuțite de acest grup care vorbește peste noi, iar acestea nici nu mai sunt menționate în minuta care apare cu întârziere și e bine coafată, astfel încât să pară că ar exista un consens”, spunea fostul președinte, într-un grup intern de comunicare, scria stiripesurse.ro în aprilie 2019.

Elek Levente a candidat fără succes la un  post de senator în decembrie 2020, iar după Congresul USR din octombrie 2021 nici măcar nu se mai află printre membrii Biroului Național al partidului.

„Dan Barna este la sfârșitul carierei politice”

Până acum, Dan Barna a reușit să se mențină cel mai mult în funcția de președinte USR, între 28 octombrie 2017 și 1 octombrie 2021. Barna și-a păstrat funcția și după alegerile interne din septembrie 2019, când contracandidată i-a fost Cosette Chichirău, precum și după eșecul de la prezidențialele din 2019.

După fuziunea cu PLUS, noua formațiune a fost condusă de către tandemul Dan Barna – Dacian Cioloș, iar la Congresul din 1-2 octombrie 2021, Barna părea a avea prima șansă să devină președinte unic întrucât ponderea foștilor membri PLUS era mult mai mică decât a celor proveniți din vechiul USR.

Însă Dacian Cioloș a câștigat la limită în opțiunile exprimate de către membrii USR-PLUS, cu 50,9% din voturi, semn că Barna provocase în cei aproape patru ani de mandat destule animozități în rândul useriștilor.

„Oamenii au realizat că Dan Barna este la sfârșitul carierei lui politice. A făcut un rezultat execrabil la prezidențiale și este terminat. Membrii USR-PLUS au realizat că Barna nu mai este o soluție pentru anii următori, iar cel care era disponibil la acel moment a fost Cioloș care nu a vrut o competiție, dar a fost silit să intre și a câștigat”, a comentat Cristian Preda.

PLUS, încă o facțiune în interiorul USR

Însă nici Cioloș nu s-a aflat într-o poziție comodă după congres, fiind nevoit să lucreze cu un Birou Național alcătuit în majoritate din membri ai vechiului USR, în timp ce colegii săi din fostul PLUS erau mai slab reprezentați.

„PLUS nu este decât una dintre facțiuni. Când am fost membru PLUS le-am spus foarte clar: dacă optează pentru fuziune, va deveni una dintre facțiuni. Ei au mizat pe experiența și notorietatea lui Dacian Cioloș care depășea orice avea USR. Calculul lui a fost de a cântări foarte greu în ecuația fuziunii și de a face să dispară aceste facțiuni. Eu nu cred că au dispărut. Dimpotrivă, PLUS a sporit diversitatea”, a spus Preda.

Cioloș a reclamat opoziția unei părți importante din Biroul Național la propunerile sale de reformă a partidului, astfel că a solicitat BN să adopte integral programul pe care l-a propus, în caz contrar urmând să demisioneze. Cum majoritatea membrilor conducerii nu a fost de acord cu o aprobare integrală a setului de măsuri propuse, Cioloș și-a anunțat demisia pe 7 februarie, la numai patru luni după ce a devenit președinte unic al partidului.

Cătălin Drulă și noua identitate a USR

În ce privește viitorul partidului, Cristian Preda crede că acesta depinde de modul în care USR va reuși să-și definească o identitate ideologică clară.

„Pentru prima de când e Drulă președinte, ei vorbesc despre identitatea liberală pentru că ei s-au raliat – mă refer la USR, nu la PLUS – la federația partidelor liberale din Europa (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa – n.red.) unde fuseseră până atunci PNL-ul istoric și apoi ALDE al lui Tăriceanu. Cioloș nu  a mizat niciodată pe identitatea liberală, în schimb Drulă face chestia asta, că e singurul partid liberal. Acest partid poate căpăta o coerență ideologică și stabilitate dacă are o identitate. Atâta timp cât nu spui că ești într-un fel sau altul, rețelele din care s-a constituit USR-ul vor fi în permanentă confruntare”, crede politologul.

Potrivit acestuia, în momentul de față USR funcționează pe baza unei majorități șubrede al cărei artizat este fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. „Este un control al lui Cristian Ghinea asupra unei majorități fragile. Ghinea a fost întotdeauna artizanul majorității care l-a susținut pe Barna”, a conchis Cristian Preda.