Vaccinare paralelă la MApN. În 13 județe, programările au fost în afara platformei oficiale, exclusiv în clădiri militare

Scandalul izbucnit după publicarea de către Ministerul Sănătății a datelor privind vaccinarea pe fiecare centru de imunizare ridică suspiciuni asupra corectitudinii cu care se desfășoară procesul, mai ales în ce privește sistemul de ordine publică, apărare și siguranță națională.

Datele aferente intervalului 1-4 martie arată că multe dintre vaccinări s-au făcut în afara platformei oficiale de programare, un număr apreciabil dintre aceste vaccinări făcându-se în clădiri de uz militar.

În nu mai puțin de 13 județe, vaccinările în afara platformei de programare s-au făcut exclusiv în clădiri aparținând Ministerului Apărării Naționale, precum spitale militare, unități militare sau centre militare zonale. Practic, MApN a instituit un sistem de vaccinare paralel cu cel aplicabil cetățeanului de rând.

Proces netransparent de vaccinare în clădirile MApN

De exemplu, în intervalul menționat, în județul Constanța s-au vaccinat 6.162 de persoane programate prin intermediul platformei, în timp ce alte 750 nu au folosit platforma. Toate cele 750 de vaccinări s-au făcut la Spitalul Militar din Constanța, Academia Forțelor Navale și Școala de Aplicație a Forțelor Navale.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Celelalte județe în care doar militarii nu au folosit platforma informatică pentru populația obișnuită sunt: Alba – 10, Arad – 70, Argeș – 90, Brăila – 10, Buzău – 420, Dâmbovița – 30, Gorj – 50, Mureș – 130, Neamț – 60, Olt – 190, Tulcea – 110 și Vaslui – 80.

Nu doar militarii au ocolit platforma de programare, însă ponderea lor este una importantă. Capitala este singurul loc din țară unde numărul vaccinaților prin platformă a fost mai mic decât celor care au ocolit programarea, 12.675 față de 15.947. Dintre aceștia din urmă, 1.824 au fost vaccinați în clădiri de uz militar, precum Comandamentul Brigăzii 1 Mecanizată, Spitalul Gerota (al Ministerului de Interne), Spitalul Militar Carol Davila, Institutul Cantacuzino (aflat și el sub control militarizat), Statul Major al Forțelor Aeriene, Statul Major al Forțelor Terestre.

Și Clujul, ca și Bucureștii, pare a colcăi de „esențiali”. 7.290 de persoane s-au vaccinat prin intermediul platformei, iar 3.052 nu. Dintre aceștia, 535 s-au vaccinat la Centrul Militar Zonal, Comandamentul Bazei 4 Logistică și Spitalul Militar din Cluj-Napoca.

Ponderea militarilor printre cei vaccinați în afara platformei de programare este importantă și în alte județe: 202 din 520 la Iași, 276 din 324 la Dolj, 34 din 58 la Timiș, 468 din 1.290 la Brașov, 254 din 290 la Sibiu ș.a.m.d.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

În alte județe, în cazul centrelor de vaccinare amenajate în clădiri aparținând MApN s-a respectat procedura standard. La Sălaj, 980 de persoane au fost vaccinate în centrele organizate la cercurile militare din Zalău și Șimleul Silvaniei, însă toate au fost programate prin intermediul platformei informatice. La Vrancea,  137 de persoane au fost vaccinate fără programare la Spitalul Militar din Focșani, însă pentru cele 1.189 imunizate la Casa Armatei a fost respectată procedura.

Pseudo-argumentele ministrului de Interne

Ce ridică dubii asupra corectitudinii respectării graficului de vaccinare, este faptul că MApN vaccinează masiv în afara platformei informatice. În plus, dă de gândit și reacția ofuscată ce a venit din partea instituțiilor de forță ale statului care au reclamat că publicarea datelor de către Ministerul Sănătății dezvăluie informații sensibile din domeniul securității statului.

„Eu spun foarte clar că nu este normal, subliniez, nu este normal ca ele să fie publicate cu adrese legat de sistemul de apărare, sistemul de ordine publică. Aici înţeleg că era vorba şi despre serviciile de informaţii. În ce condiţii vezi adresa strada x, numărul y şi constaţi că acolo s-au vaccinat 7, 8, 10 cetăţeni din structurile respective. Păi în momentul respectiv poţi să te aştepţi ca oricine, poate că nu ne sunt toţi prieteni pe pământul acesta, pot veni în orice moment să fotografieze, să filmeze…”, a declarat ministrul de Interne, Lucian Bode, la postul public de televiziune.

Numai că afirmațiile lui Bode nu se susțin. În primul rând, datele publicate menționează centre de vaccinare amenajate în clădiri militare care oricum sunt de notorietate publică, precum centrele militare zonale sau unități militare. Dacă e ca vreo putere străină să le spioneze, putea să o facă foarte bine de ani de zile.

În al doilea rând, în centrele amenajate în clădiri civile, este menționat, ce-i drept, numărul de persoane aparținând fiecărei categorii din cele eligibile pentru imunizarea în etapa a II-a, însă nu este detaliată apartenența lor. Astfel, statisticile publicate de Ministerul Sănătății arată câți angajați din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională au fost vaccinați în fiecare centru, dar nu oferă informații legate de instituția la care lucrează. Într-un centru se poate vaccina la fel de bine atât un „James Bond” al SRI, cât și un polițist care dirijează circulația în intersecție sau un pompier.

„Esențialii” cu epoleți și-au vaccinat și familiile

Hiperactivitatea centrelor de vaccinare din clădirile MApN este explicabilă prin faptul că Hotărârea de Guvern 12/2021 a permis Ministerului Apărării Naționale și celorlalte instituții de forță să includă în categoriile cu prioritate la vaccinare și familiile angajaților, chiar dacă nu lucrează în domenii socotite drept „esențiale”.

„Ministerul Apărării Naționale asigură prin centrele de vaccinare proprii, potrivit criteriilor de eligibilitate stabilite prin Strategie, vaccinarea personalului propriu și a membrilor familiilor acestora, precum și a următoarelor categorii:
a) cadrele militare în rezervă și în retragere din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică și securitate națională, precum și membrii familiilor acestora;
b) persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) personal în activitate din cadrul celorlalte instituții din sistemul național de apărare națională, ordine publică și securitate națională, precum și membrii familiilor acestora”, se arată în actul normativ.