News

Vaccinarea obligatorie, terapia de șoc împotriva Covid-19. Explicațiile psihiatrului Gabriel Diaconu

Psihiatrul Gabriel Diaconu crede că numai vaccinarea obligatorie poate limita eficient extinderea pandemiei de Covid-19 care are tendința să se manifeste haotic și imprevizibil.
31.10.2021 | 13:04
Vaccinarea obligatorie terapia de soc impotriva Covid19 Explicatiile psihiatrului Gabriel Diaconu
ADVERTISEMENT

Într-o lungă postare pe Facebook, psihiatrul Gabriel Diaconu interpretează evoluția pandemiei de Covid-19 invocând teoria haosului folosită în epistemologie. Astfel, pandemia s-ar manifesta ca un lichid care are tendința să umple tot spațiul pe care îl are la dispoziție.

Până la ocuparea spațiului disponibil, boala se va manifesta haotic și imprevizibil indiferent de măsurile de combatere adoptate într-o perioadă sau alta.

ADVERTISEMENT

În consecință, doar vaccinarea obligatorie, care să ducă la un nivel de imunizare de peste 90%, ar putea să zăgăzuiască valul de infectări, fără a putea însă să elimine boala.

Evoluția pandemiei a devenit haotică, imprevizibilă

În primul rând, Gabriel Diaconu a spus că pragurile de care s-a vorbit anterior privind imunitatea de turmă nu pot oferi nicio garanție legată de sfârșitul pandemiei.

ADVERTISEMENT

Vorbind despre ”imunitatea de turmă” sau procentul de la care ecosistemul pandemic se stabilizează, NU există un punct fix, la care să spui ”la 70% suntem bine” sau ”la 85%” suntem salvați. Pentru majoritatea bolilor infecto-contagioase al căror patogen are o rată de transmisibilitate mai mare decât doi evoluția devine haotică, imprevizibilă, și deci pragul vaccinal trebuie să fie peste 90%. Trebuie să saturezi, la propriu, spațiul ca să poți preveni haosul”, a scris Gabriel Diaconu în postarea sa.

Astfel, imunizarea masivă, obținută inclusiv prin vaccinare obligatorie, ar putea să limiteze manifestarea haotică a agentului patogen în rândul populației. Alte măsuri, precum diversele restricții impuse pe perioade limitate de timp, nu ar reuși să aibă efect decât temporar înainte să devină ineficiente prin schimbări chiar minore ale condițiilor de mediu în care se manifestă boala.

ADVERTISEMENT

COVID-19 e ca râul care curge printre pietre. Pietrele sunt cei imunizați sub o formă sau alta. Dar el continuă să curgă. Nu există granițe geografice. Nu există bariere. COVID erodează în malul umanității, rupe din el. Drept urmare rămâne în circulație. Ce vrei să faci e să îi scazi malignitatea către un punct la care ”furtuna” COVID să devină un proces care aproximează dinamica fluidelor, care ”curge” prin populație fără să explodeze, fără să declanșeze contaminări rapide de mari populații”, crede Diaconu.

Covid-19 nu mai poate fi eliminată complet, ci doar limitată

Astfel, o modificare substanțială a mediului în care se manifestă boala ar fi doar imunizarea cvasi-totală a populației astfel încât spațiul de manifestare a bolii să fie cât mai redus, precum crearea de albii artificiale pentru devierea debitelor râurilor în cazul unor inundații.

ADVERTISEMENT

Vaccinarea obligatorie devine o urgență medicală deosebită. Experiența a arătat deja că VOI/ VOC (variantele de interes/ de îngrijorare) în ce privește SARS-CoV-2 au un interval de evoluție în care încep să ”evadeze” protecția vaccinală. Acest interval, până acum, a fost de 14 – 18 luni. Dar viteza de adaptare crește, accelerează, drept urmare timpul rămas până la următorul punct de inflexiune este mai mic. Prin perspectiva teoriei haosului era evident că foarte puține țări, dacă vreuna, vor putea ”elimina” COVID-19 din circulație. Ce poate face umanitatea e să folosească vaccinarea ca un mijloc de prevenție al fatalității și mortalității. Tenta nu are cum să fie eradicarea coronavirusului, cât ”echilibrarea” sistemului spre o dinamică acceptabilă”, crede Gabriel Diaconu.

ADVERTISEMENT

Referindu-se la situația din România, Diaconu crede că raportarea excesivă la unii indicatori ai epidemiei, precum evoluția cazurilor noi sau numărul pacienților de la ATI, riscă să ascundă evoluția reală

Noi suntem în, probabil, cel mai prost dintre scenarii. Printr-un fenomen non-linear, turbulent, noi am ”tăiat” o felie geometrică fixă, în care avem niște fotografii aberante pe care le numim ”platou”, ”pacienți în ATI”, ”decese” respectiv ”număr de doze de vaccin administrate”. Vedem liniile, nu vedem curbele. Dar intuiția, mațul îți spune că oscilația fenomenului va continua până la saturarea spațiului, adică până când 20 de milioane de români vor fi interacționat cu virusul. Unii o singură dată. Unii de două ori. Unii de mai multe ori. Unii vor dezvolta imuno-competență. Alții nu. Unii vor trăi. Alții nu”, spune Diaconu.

Vaccinarea obligatorie, o terapie de șoc

Vaccinarea în România nu are cum să aibă șanse de succes atâta vreme cât este benevolă întrucât va fi precum ai arunca butoaie de ulei pe o mare înspumată. Pe mici porțiuni, valurile nu vor mai fi atât de mari, dar asta nu va pune capăt furtunii.

Abia vaccinarea în masă, obținută chiar și prin introducerea obligativității ei, ar putea să pună capăt valurilor mari de îmbolnăviri. Asta ar reprezenta o „terapie de șoc”, precum un defibrilator care pornește din nou o inimă care s-a oprit.

Ne trebuie voința de a constrânge sistemul prin forța umanității din noi. Altfel, în orice scenariu, eșuăm. Nu eșuăm medical. Medical putem spune că salvăm niște vieți (multe, puține), și că ajutăm niște oameni să supraviețuiască. Dar, la niciun moment, nu intervenim în curba de răspândire. Dacă vrem cu adevărat ”întoarcerea la normalitate” (de fapt o excursie către normalitate), suntem obligați să acționăm ca un de-fibrilator. E nevoie de ”terapia șoc” a problemei care să creeze ”relaxarea” suficientă pentru repornirea inimii comunitare” a conchis Gabriel Diaconu.