News

Val de cutremure în România. Cel mai puternic a avut 4,2 pe scara Richter

30.10.2020 | 07:33
Val de cutremure în România. Cel mai puternic a avut 4,2 pe scara Richter
Patru cutremure s-au produs noaptea trecută în Vaslui. Sursa foto: Facebook
ADVERTISEMENT

Nu mai puțin de patru cutremure s-au produs noaptea trecută în Vaslui, la adâncimi cuprinse între 5 și 8 kilometri. Potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului, cel mai puternic a avut o magnitudine de 4,2 pe scara Richter.

Primul seism avut loc la ora 22:00:58 (ora locală a României), la o magnitudine de 2.9 pe Richter și adâncimea de 6 km, în apropierea orașelor: 42km S de Iasi, 49km NE de Bacau, 108km V de Chisinau, 156km N de Galati, 165km V de Tiraspol, 174km N de Braila, 192km NE de Brasov, 201km SE de Chernivtsi, 234km NE de Ploiesti, 252km V de Odessa.

ADVERTISEMENT

Următorul s-a produs 14 minute mai târziu la o magnitudine de 2,1 pe Richter și 6 kilometri adâncime, în apropierea următoarelor orașe: 42km S de Iasi, 49km NE de Bacau, 108km V de Chisinau, 155km N de Galati, 164km V de Tiraspol, 174km N de Braila, 192km NE de Brasov, 202km SE de Chernivtsi, 233km NE de Ploiesti, 252km V de Odessa.

Patru cutremure s-au produs noaptea trecută în județul Vaslui

La ora 00:39:36, un al treilea cutremur produs noaptea trecută în Vaslui, la 8 km adâncime, a avut magnitudinea de 4.2 pe Richter.

ADVERTISEMENT

Potrivit INFP, a fost resimțit în apropierea următoarelor orașe: 43km S de Iasi, 46km NE de Bacau, 111km V de Chisinau, 156km N de Galati, 167km V de Tiraspol, 174km N de Braila, 189km NE de Brasov, 201km SE de Chernivtsi, 232km NE de Ploiesti, 255km V de Odessa.

Al patrulea seism, produs 5 minute mai târziu, la ora 00:43:15, la 5 km adâncime, a avut magnitudinea de 2.6 și a fost resimțit în apropierea orașelor: 44km S de Iasi, 47km NE de Bacau, 109km V de Chisinau, 154km N de Galati, 166km V de Tiraspol, 172km N de Braila, 189km NE de Brasov, 203km SE de Chernivtsi, 231km NE de Ploiesti, 253km V de Odessa.

Cel mai puternic cutremur din acest an s-a produs în 31 ianuarie, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri. De asemenea, a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter.

ADVERTISEMENT

Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un seism major?

Cele peste 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc, la care se adaugă încă aproximativ 2.150 de clădiri încadrate în diferite clase de risc, fac din București capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Majoritatea blocurilor sunt expertizate în urmă cu 20 de ani, ceea ce înseamnă că imobilele deja clasificate nu sunt singurele care riscă să se prăbuşească în cazul unui cutremur precum cel din 1977.

Problema este că nu ştim exact cât de vulnerabili suntem. Ştim că avem aproximativ 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, cu pericol de colaps în cazul unui cutremur major.

Pe lângă acestea, mai sunt cele din clasa RS II – clădiri care ar putea suferi avarii structurale importante – tot cam 350 la număr. Acestora li se adaugă cele aproximativ 1.600 de clădiri expertizate în anii ‘90 şi găsite vulnerabile, care au fost încadrate în categorii de urgenţă – U1, U2, sau U3. După calcul, 99% dintre acestea intră în clasa RS I, adică bulină roşie.

ADVERTISEMENT

Totuşi, în mod oficial, ele sunt clădiri despre care nu ştim nimic – trebuie reexpertizate ca să „descoperim” (din nou, după peste 20 de ani de când am descoperit prima oară) cât de vulnerabile sunt, din cauză că sistemul de clasificare s-a schimbat în 1996.

Aşadar, avem aproximativ 2.200 de clădiri despre care avem deja hârtii (expertize) că sunt periculoase. Pe lângă ele, mai sunt nu ştim câte clădiri care nu au fost niciodată expertizate şi care sunt şi ele periculoase.

Estimările noastre, foarte grosiere, vorbesc despre cam 3.500 de clădiri cu adevărat periculoase. Poate acest număr e chiar optimist, ţinând cont că unele raportări de după 1977 vorbesc despre 6.000 de clădiri care ar fi necesitat lucrări de intervenţie de urgenţă – imobile avariate major la seismul din 4 martie 1977.

ADVERTISEMENT

Totuşi, pregătirea nu constă doar în starea clădirilor – este un întreg ecosistem – intervenţie, comunitate, autorităţi, leadership, fond construit, conştientizare, etc. Spre exemplu, noi lucrăm acum cu DSU pentru crearea primei baze de date digitală cu utilajele disponibile în mediul privat pentru intervenţie post-seism.

Proiectul se numeşte #ReDU şi este prima componentă a unui proiect mult mai mare şi mai ambiţios prin care vrem să îi ajutăm pe cei care intervin să ajungă mai repede la cei care au nevoie de ei – cei prinşi sub dărâmături”, a explicat Matei Sumbasacu, inginer constructor, fondator Re:Rise – Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic, prima organizaţie din România dedicată reducerii riscului seismic.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri