Valul Omicron, evoluție după scenariul optimist avansat de INSP. Autoritățile vorbesc de atingerea vârfului pandemic, dar rămân multe necunoscute îngrijorătoare

Chiar dacă săptămână trecută au fost înregistrate patru zile consecutive cu peste 30.000 de noi infectări, la aproape 30 de zile de la începutul valului Omicron, acesta s-a dovedit a fi mai blând în ceea ce privește numărul de spitalizări și de internări în secțiile ATI comparativ cu cel mai optimist scenariu avansat de INSP la finalul anului trecut.

Mai mult, ministrul Alexandru Rafila a declarat că săptămâna aceasta numărul de infectări va continua probabil să crească, putând fi depășit chiar și pragul de 40.000 de infectări zilnice, însă a subliniat că este posibil ca după zece zile de creștere să începem să intrăm pe un trend descrescător. Acesta a subliniat că este de așteptat să vedem și o scădere a cazurilor grave în contextul în care infectările cu tulpina Delta vor fi înlocuite cu Omicron, o tulpină mai puțin severă.

„Unul din cinci cazuri sunt produse de tulpina Delta. Pe măsură ce această tulpină va dispărea din circulație, pentru că Omocron este mai transmisibil, probabil că și cazurile mai grave se vor diminua. Cred că în circa 10 zile vom intra pe un trend descrescător al acestui val. Este îngrijorător că încă există Delta în România, variantă care dă complicații și decese. Cred că într-o săptămână – două va dispărea varianta Delta din România și probabil va scădea și numărul de cazuri grave”, a afirmat profesorul Rafila.

Valul Omicron, mai blând decât ne-am așteptat

În data de 29 decembrie 2021, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) făcea publică o analiză despre cum ar putea arăta valul Omicron în țara noastră. Astfel, erau prezentate trei scenarii, de la cel mai optimist la cel mai pesimist, iar șefa INSP, medicul Adriana Pistol anunța că ne putem aștepta și la 25.000 de infectări zilnice, dacă nu chiar și mai mult. Mai mult, din cauza vaccinării reduse în rândul populației vulnerabile și a neadoptării unor măsuri precum certificatul verde care să încurajeze campania de vaccinare, în scenariul cel mai optimist se estima ca peste 5% din cazuri să necesite internare, iar 10% din aceste cazuri să necesite internarea în secțiile de ATI.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Astfel, în ziua 41 de la începutul valului Omicron se estima, în scenariul cel mai optimist, atingerea pragului de 25.000 de pacienți internați în spitalele COVID, și în ziua 33 atingerea capacității de 1.500 de pacienți în secțiiel ATI. Spre comparație, în scenariul cel mai pesimist, pragul de 25.000 de internări era atins după doar 27 de zile, și cel de 1.500 de pacienți în ATI după doar 20 de zile. Estimările INSP se bazau și pe datele ce veneau atunci din Africa de Sud, unde tulpina Omicron, circulase deja de mai multe săptămâni, și unde 4,9% din cazuri necesitaseră spitalizare și 6,9% dintre acestea necesitaseră internare în ATI.

Deși în prima săptămână din luna ianuarie erau confirmate oficial puțin peste 200 de cazuri de infectare cu tulpina Omicron, INSP anunța avem deja o transmitere comunitară susținută a noii variante în 11 ianuarie. În fapt, începând cu 3-4 ianuarie încep să fie raportate peste 4.000 de cazuri noi zilnice, saptămâna următoare este atins pragul de 10.000 de cazuri noi, în a treia săptămână bilanțul zilnic ajunge aproape de 20.000 de cazuri pentru ca în ultima săptămână a lunii să avem patru zile cu peste 30.000 de cazuri noi consecutiv.

Însă, în ceea ce privește numărul spitalizărilor, acesta s-a dovedit că evoluează după cel mai optimist scenariu avansat de INSP. Din 5 ianuarie, atunci când în România erau internați în total 2.259 de pacienți COVID, numărul acestora a ajuns pe 31 ianuarie la 9.781, aproape pragul de 10.000 de spitalizări pe secții, estimat în scenariul optimist pentru ziua 31 a valului Omicron. După scenariul cel mai pesimist, la 31 de zile numărul de spitalizări era estimat la aproape 30.000. La nivelul întregii țări rata de ocupare în spitalele COVID este de 34%, potrivit ministerului Sănătății, cel mai ridicat grad de ocupare fiind înregistrat în județul Cluj, unde se înregistrează un procent de 67%.

În ceea ce privește încărcarea paturilor din ATI, scenariul optimist preconiza atingerea acestui prag la 33 de zile după începutul valului Omicron. Luni, 31 ianuarie, au fost confirmate peste 20.000 de noi îmbolnăviri, însă peste 900 de pacienți COVID au fost internați și alți 42 au ajuns în secțiile ATI. Asta înseamnă că aproximativ 5% din cazuri au necesitat spitalizare, și doar 5% din acestea internare în secțiile ATI. Cu o zi în urmă, duminică, 30 ianuarie, au fost internate 425 de persoane, mai puțin de 2,5% din totalul cazurilor și doar 37 au ajuns în secțiile ATI, adică mai puțin de 10% din numărul internărilor.

Digisport.ro

"Bijuteria" de 44 de milioane € de la Cluj-Napoca, transformată în mall. FOTO Noul proiect spectaculos

În prezent sunt internați în secțiile ATI 903 pacienți, aproape de 60% din capacitatea de 1.500 de paturi ATI destinate pacienților COVID. În scenariul optimist INSP avansa posibilitatea atingerii acestei capacități după 33 de zile de la începutul valului V.

Medicii ATI au subliniat faptul că intensitatea valului Omicron față de Delta a fost și este în continuare mult mai redusă, subliniind faptul că în realitate numărul cazurilor zilnice în acest val trebuie să fie și mai mare decât cel identificat de către autorități.

„Diferențele sunt semnificative, numărul de spitalizări în valul Omicron este cu mult mai mic ca în varianta Delta. În valul IV aveam 16-18.000 de cazuri noi în fiecare zi și în Terapie Intensivă erau undeva la peste 1.700 de pacienți, iar acum avem deja de zile bune peste 30.000 de cazuri și numărul pacienților internați este de 900. Deci este evident o decuplare între numărul de diagnosticați și numărul de pacienți care necesită spitalizare.

Cred că avem un număr mai mare de cazuri, este un lucru cert, pentru că fie persoanele respective nu se testează pentru că sunt asimptomatice sau prea puțin simptomatice, pe de altă parte sunt foarte multe persoane care se testează și nu raportează testele pozitive. Fenomenul este subdimensionat. Cred că în perioada următoare vom mai avea creșteri ale numărului de cazuri, pentru că vedem ce s-a întâmplat cu Omicron în vestul Europei cu sute de mii de cazuri raportate zilnic. Ceea ce crește riscul ca acest număr să crească și mai mult este determinat de faptul că Omicron poate reinfecta o persoană care s-a vindecat după infectarea cu una din variantele precedente, sau este vaccinată și a trecut o perioadă mai lungă de patru luni de zile de la momentul vaccinării.

Ceea ce crează perspective favorabile este că în condițiile unei asemenea intensități a îmbolnăvirilor, cu un număr atât de mare de persoane îmbolnăvite, este posibil ca imunitatea colectivă să fie o perspectivă în perioada următoare. Și această imunitate colectivă, cumulată cu vaccinați, vindecați – să creeze întreruperea lanțului de transmitere a virusului, și perioada următoare, lunile de primăvară vară să fie unele mult mai liniștite”, a declarat pentru FANATIK medicul Radu Țincu, medic primar ATI.

Marea necunoscută, subvarianta Omicron B.A.2

Identificată în Africa de Sud într-o probă colectată în 17 noiembrie 2021, subvarianta B.A.2 a Omicron se răspândește deja rapid în țări precum Danemarca, Germania, India sau Marea Britanie, în contextul în care noua tulpină pare a fi cu 50% mai transmisibilă decât Omicron. Speranța generală este că această nouă tulpină nu va conduce la un nou val și o nouă creștere a numărului de cazuri în condițiile în care în Africa de Sud valul Omicron pare deja să fi trecut.

Medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovare în Medicină, este de părere că trebuie să rămânem mai degrabă precauți și să așteptăm să vedem care va fi evoluția noii sub-tulpini în condițiile în care nu știm încă cât durează imunitatea obținută după infecția cu Omicron.

„Am putut observa deja o scădere a numărului de infectări în Africa de Sud, care este prima țară care a experimentat valul Omicron, am văzur scăderi și în Danemarca, sunt mai multe țări. Aspectul variabil este în cât timp de când începe valul se atinge vârful și în cât timp coboară curba infectărilor. Aici sunt mai mulți factori care influențează: în primul rând vorbim de imunitatea pe care o avem la nivelul populației, statele cu o rată mică de vaccinare pot avea un procent mai ridicat de populație expusă și să dureze și mai mult acest val, și contează, acum ce vedem în ultimele zile, acest subtip de Omicron, B.A.2, care se transmite mai repede decât B.A.1, cel de care vorbeam până acum.

Problema cu acest subtip este că transmițându-se mai repede, deja a înlocuit B.A.1 în Danemarca și Africa de Sud. Iar ceea ce ne putem aștepta este ca B.A.2 să determine o prelungire a valului sau chiar o a doua cocoașă. Vom vedea exact ce se va întâmpla, însă e una din necunoscutele ce trebuie urmărite. În Africa de Sud numărul total de cazuri este în scădere, asta e clar, însă B.A.2 crește mai repede, și trebuie urmărit dacă această scădere pe care o vedem acum va continua în același ritm, sau dacă nu cumva va fi încetinită de faptul că totuși crește B.A.2. sau, într-un scenariu pesimist, dacă nu cumva vom asista la o reluare a creșterii numărului de cazuri. Nu știm încă”, a declarat pentru FANATIK medicul Marius Geantă.

Acesta a subliniat faptul că în acest val pandemic predicțiile INSP au funcționat mai bine decât cele asupra valului Delta, însă susține că, dat fiind numărul mare de infectări raportat în ultimele zile ne putem aștepta ca după 5-7 zile de la aceste cifre, să crească și numărul de spitalizări. Mai mult, disponibilitatea primelor tratamentele antivirale pentru pacienții COVID ar putea contribui la reducerea presiunii asupra sistemului sanitar. De luni, 31 ianuarie, spitalele din România au la dispoziție Molnupiravir, un tratament antiviral pentru pacienții COVID, însă pentru a fi eficient, acesta trebuie administrat în primele 3-4 zile de boală, când apar simptomele.

„Ce știm sigur este că suntem într-un punct mai bun decât eram anul trecut pe vremea asta, avem pe de o parte o variantă Omicron care pune probleme într-o mai mică măsură decât puneau Alfa și Delta anul trecut, avem deja o imunitate la nivelul populației ca urmare a vaccinării sau a trecerii prin boală, cifrele acestea mari din ultimele zile înseamnă și constituirea unei imunitați în rândul populaței.

Aici este de fapt marea întrebare: cât va dura de fapt această imunitate și nu avem încă un răspuns. În plus avem și introducerea unor terapii orale cu antivirale, și aceastea vor conta din ce în ce mai mult, însă cu condiția ca persoanele să fie diagnosticate la timp și să ajungă la medic în primele 5 zile când este optimă administrarea acestor terapii. Acești factori ne fac să ne gândim că presiunea pe spitale va fi mai scăzută în acest val”, a subliniat Marius Geantă.

Acesta este de părere că în ciuda faptului că autoritățile vorbesc deja de eliminarea unor restricții numărul mare de necunoscute trebuie să ne facă să rămânem încă rezervați. În orice caz, susține aceste, pandemia nu se va încheia automat, odată cu încheierea valului Omicron prin trecerea prin boală a unui număr ridicat de persoane.

„Ceea ce nu știm noi în acest moment este cât va dura imunitatea ca urmare a infecției cu Omicron, mai ales cei care fac forme ușoare, știind că imunitate celor care s-au infectat cu Alfa sau Delta și au făcut forme ușoare, imunitatea lor nu a durat foarte mult în timp. Apoi nu știm dacă varianta B.A.2 va infecta în număr mare populația care a trecut și prin B.A.1, asta ar fi o problemă mare și nu știm momentan. Și nu mai știm care este următoarea variantă care va circula după Omicron. Deci sunt foarte multe variabile în acest moment”, a precizat pentru FANATIK medicul Marius Geantă.

La fel de important este și faptul că persoanele cu boli cronice nevaccinate reprezintă marea majoritate a celor care au decedat în acest val, ceea ce înseamnă că România riscă să aibă în continuare un număr ridicat de decese în rândul pacienților COVID. Unele estimări sugerau că țara noastră s-ar putea apropia de pragul de 200 de decese zilnice, unul extrem de ridicat raportat la numărul populației, chiar dacă departe de intensitatea procată de valul Delta, atunci când România înregistra și 500 de decese zilnic.

„Ceea ce este în continuare important este un comunicat emis de americani, care spun că evaluând perioada noiembrie 2021-ianuarie 2022, adică varianta valului Omicron, persoanele care s-au internat în ATI și au fost confirmate cu Omicron sunt persoane vârstnice cu boli cronice, nevacciante. Deci în continuare vulnerabilitatea de a dezvolta o formă severă aparține vârstnicilor cu boli cronice și care din păcate nu sunt vaccinați. Vaccinarea acestora a reprezentat o prioritate încă de la începutul campaniei, pentru că în toate valurile persoanele cu boli cronice au fost vulnerabile în dezvolta o formă severă”, a declarat pentru FANATIK medicul Radu Țincu.

De altfel, medicul Valeriu Gheorghiță a declarat la finalul săptămânii trecute că strategia imunizării va fi puțin schimbată, în sensul în care autoritățile se vor concentra mai mult pe vaccinarea persoanelor vulnerabile la Covid-19, dar și a copiilor.

„Strategia de aici înainte va fi puțin schimbată, în sensul în care ne interesează foarte mult să avem o rată suficient de bună de vaccinare la persoanele vulnerabile, să avem acces la medicația antivirală care să fie începută rapid după momentul diagnosticului. Există în acest moment aceste centre de evaluarea medicală la nivel național care dă posibilitatea persoanelor care sunt diagnosticate să acceseze rapid serviciile medicale și să beneficieze de îngrijirile medicale corecte”, a declarat Valeriu Gheorghiță la Digi24.