Valeriu Iftime: “Păstrând proporțiile, eu sunt un Hagi. Dar el are nume, brand, rezonanță”

Valeriu Iftime este un personaj. Patron al celor de la FC Botoșani, absolvent de Electrotehnică, Iftime are vorbele la el. Unii îi spun „înfumuratu’ ăla”. Alții că fără el fotbalul din Botoșani nu ajungea nici în Liga 1 Betano, darămite în cupele europene. În vârstă de 58 de ani, împliniți la vremea cireșelor, Iftime e un tip parolist.

Totul e pus la punct în cele mai mici amănunte. Și întâlnirea cu FANATIK, și discuția în liniștea unui conac de munte, la câțiva kilometri de Botoșani, și muzica dată în surdină. Am dat peste un om care are răspuns la orice, sincer și preocupat. Și plin de povești. L-am găsit în nordul țării pe „Ion Creangă” din Liga 1. Și nu e exagerare. La gura sobei, cu zăpada căzând bogată din cerul sfânt al Moldovei, am ascultat povești. Și multe culise.

Valeriu Iftime: “A venit fostul patron cu un diplomat și trei chitanțe”

Cum ați ajuns la fotbal?

– Întâmplător. Nu am avut niciodată vreun target să mă bag în fotbal. Prin 2004 era în Botoșani o echipă de liga a treia, promovase din liga a patra. Între timp eu finanțasem o echipă de fotbal feminin. Mi s-a părut ceva exotic. Și apoi a venit primarul la mine și m-a întrebat dacă vreau să sponsorizez echipa de fotbal băieți. „Păi cât costă?” „10.000 de lei” „Da, fără probleme! Vi-i dau mâine”.

Deci, sponsor. Dar patron?

– Așa l-au adus pe Iftime acolo, cu Elsaco, în grupul investitorilor. Ne-am întâlnit într-o ședință la Primărie să organizăm clubul de fotbal. Nu mai fusesem niciodată acolo. A apărut fostul patron cu un diplomat. Ne-a dat trei chitanțe. Ăla era clubul FC Botoșani! Și eu am întrebat „dom’le, dar un fel de de buget, un fel de proiect, de viziune?” Atunci aveam un consilier francez și învățasem cuvinte d-astea noi: misiune, viziune, business plan. „Ar trebui să ne organizăm. Cine conduce? Cine e responsabil? Care e organigrama?” Și atunci primarul a zis: „Domnule Iftime, văd că vă pricepeți. Haideți să fiți dumneavoastră președinte”. Și uite așa am ajuns președintele Consiliului de Administrație.

“Ce-i cu românii ăștia de nu mai pleacă din Franța?”

Ce ați făcut prima oară ca președinte de CA?

– Cred că am fost primul patron din România care a dat salariile pe card. Se uitau la mine ca… Ei așteptau să meargă la casierie… Eu nu am vrut să schimb ceva, doar credeam că asta e normalitatea, nu știam cutumele fotbalului. Am promovat în liga a doua, nici nu vă mai spun cum. Nu am făcut blaturi, dar Bacăul a fost penalizată. În ultimul meci am jucat pe o toloacă, pe lângă Vaslui. Mamă, ce ne-au călărit ăia acolo! Am câștigat cu un gol norocos de la vreo 40 de metri. Nu știu dacă s-a dat portarul la o parte sau nu a văzut mingea. (n.r. – râde)

S-a schimbat treaba în liga secundă?

– Daaa…. În Liga 2 fotbalul e mai curat, stadioanele mai frumoase, mai multă lume la meciuri, astfel că am început să fiu mai atent. În 2005, am fost la Rennes, să văd ce face un club de fotbal. Era Bölöni acolo. Venisem cu o scrisoare oficială: „Clubul FC Botoșani dorește să facă o vizită, să vadă marketing, pregătire, cutare”. Francezii l-au întrebat pe Bölöni la un moment dat: „Ce-i cu românii ăștia de nu mai pleacă?”. Noi am venit acolo la 7 dimineața, patru oameni, și am început să întrebăm, să notăm, ce faceți, cum faceți… Seara i-au zis lui Bölöni: „Nu scăpăm de românii ăștia, acum ne întreabă de marketing și vor să vină la antrenament”. Și a venit Bölöni la noi și ne-am împrietenit. Anul următor am făcut meci amical, apoi cantonament în Franța, la Laval. Începusem să visăm altceva, să crească un pic pretențiile.

“Asta era gluma țării: Botoșani în Liga 1! Ne căsăpeau toți cu arbitrii, așa că ne-am luat ochi magic: pe Toni Heleșteanu!”

Erați, totuși, echipă de liga a doua și umblați la specializare, să spunem așa, prin Occident…

– Am mers vreo trei, patru ani așa, apoi ne-am gândit că putem să promovăm în Liga 1. Asta era gluma țării, Botoșani în Liga 1! Și ne căsăpeau toți prin București cu arbitri, Sportul, Progresul… așa că l-am luat și noi pe Toni Heleșteanu, că aveam și noi nevoie de un ochi magic… Începuse să se curețe foarte tare fotbalul și nu mai aveai voie să te vezi cu arbitrul. Țin minte că erau niște chiolhane cu arbitrii înainte… Mamă, mamă! Și apoi s-a rezolvat… Cu banii pe card, nu mai dădeai banii în plic. Țin minte că la Tulcea putea juca și Real Madrid, și tot lua bătaie acolo! Adică erau așa de bine fixați pe principiile fotbalului modern că nu ieșea nimeni din rezultatul pe care îl știau?

Digisport.ro

Sportiva din România devenită vedetă peste Ocean a publicat o imagine cu ea fără haine și americanii ”au explodat”

Primul meci în Liga 1, cu campioana CFR Cluj: „Ne omoară ăștia!”

Și cum a fost debutul în Liga 1?

– Primul cantonament când am promovat în Liga 1, în vara lui 2013, l-am făcut la Chișinău. Eram cu antrenorul și s-a tras țintarul. Primul meci cu campioana, cu CFR Cluj. I-am zis: „Ne omoară ăștia!” „Nu ne bat, domn director!” Am făcut 0-0 cu ei, în 10 oameni! Am avut apoi și o victorie în deplasare. Eram surpriza surprizelor. FC Botoșani, nou promovată! Pe oricine ai fi întrebat din țară, când făcea o listă cu retrogradatele, apărea Botoșani. Și atunci mi-am pus ambiția despre fotbal.

Ce însemna asta cu ambiția? Să vă bateți la cupele europene, la titlu?

– Ușor, ușor am început să ne gândim. Am făcut bugete, ne-am reorganizat. Până a venit sezonul cu Europa League și ăla m-a dat peste cap. În liga a doua am avut un deficit de două milioane de euro. În 2015, am făcut și creșterea de buget și după Europa League am făcut o socoteală. Erau aproape 8 milioane de euro.

“L-am scăpat pe Burlacu, care e din Botoșani și a ajuns la Craiova”

A fost momentul când ați vrut să vă retrageți?

– Da! Am zis că mă las! Am luat foarte serios problema cum să mă mențin în Liga 1. Am zis că voi plăti jucători după locul în clasament. Astea sunt veniturile certe, nu vă dau niciun leu în plus. Îi aveam pe Iliev, pe Martinus, cu salarii lunare de 7.000 de euro. Ceva senzațional pentru Botoșani. Mi-am pus foarte serios problema cum pot să mă echilibrez. Am mers la Lyon și am văzut cum funcționează: drepturi tv, fotbaliști, marketing. Atunci am pus profesioniști să îmi facă socoteala la zi și mi-au făcut-o dumnezeiește. Timp de două luni, oamenii îmi spuneau care sunt banii mei la zi.

Adică nu mai băgați bani acum?

– Singurele surse de bani sunt drepturile tv și vânzările de fotbaliști. Și sunt două metode să faci vânzări: să faci un scouting nebun sau să începi să crești fotbaliști. Centrul de copii chiar funcționează. Am un asociat, Petrică Parfenov, care chiar se ocupă. Am unit Clubul Sportiv Școlar cu Liceul Sportiv. Era o mare schismă, că așa l-am scăpat pe Burlacu, cel care e din Botoșani și a plecat la Craiova.

“Mi-am adus coordonator cu Coverciano, dar mi l-au bușit toți când a ajuns aici”

Ce vine din urmă?

– Din Centrul de Copii am scos vreo trei-patru copii, care sunt buni. Acum fac și alte lucruri. Îi aduc pe copii din țară și îi cresc aici, cum a fost și cu Moruțan. Păstrând proporțiile, sunt un fel de Hagi. Dar el are nume, are brand, are o altă rezonanță și are și un staff formidabil. Mi-am adus și un coordonator de afară, din Italia, pe Dan Stoica. A făcut Coverciano. Bineînțeles că mi l-au bușit toți când a ajuns aici. Dar omul se pricepe, face powerpoint-uri, caracterizări.

Când îi promovați la prima echipă pe ăia tineri și buni?

– La liga a treia îmi joacă doar copii până în 20 de ani. Ăștia mari pe care îi trimit acolo se întorc demoralizați, sunt demotivați. A jucat acolo doar Fülop, două meciuri, când s-a întors după recuperare. Mă țin de ei să facă școală, față de Olimpiu, care a fost mai răruț pe acolo. Le zic să facă școală, să aibă alimentație controlată și peste un an-doi o să mă mândresc cu ei. O să fac o bază sportivă la 10 kilometri de Botoșani… Dacă nu ningea, era gata deja. Echipa a doua joacă acum la Dorohoi și am un primar excepțional acolo, care mi-a dat baza sportivă. Vin oameni la stadion, 10, 20, 300, 1.000. Ar veni mai mulți dacă am câștiga, dar nu ăsta e scopul echipei a doua.

Principiul lui Iftime: “Nu lăsa oile în spini să moară, du-te acolo și scoate-le dacă vrei să faci ceva special”

Ați intrat în istorie cu prima conferință de presă în care pleacă un antrenor și ați prezentat înlocuitorul lui… A plecat Enache, a venit Ciobotariu…

– Prima dată i-am pus să vorbească împreună. Trebuia să intre unul pe o ușă, unul pe cealaltă. Dar ce, e război? Fotbalul e un spectacol! Când pleacă un regizor de la un spectacol de teatru nu rămâne să discute cu cel care vine după el? I-am pus față în față, au vorbit între ei, apoi Costel tu vorbești, apoi vine Liviu. Nu m-am gândit că voi intra în istorie cu chestia asta. Eu m-am gândit că așa e normalitatea.

I-ați cunoscut pe Copos, Borcea, Porumboiu?

– Nu i-am cunoscut personal, îi știu ca personaje. Eu cred că foarte mult din ce au făcut ei din fotbal nu e pe gândirea mea, pe felul meu. Fotbalul i-a umflat foarte tare și i-a făcut pe unii oameni politici. Îți pune microfonul în față, te dă în ziare și lumea te știe. Notorietatea e un lucru tare complicat. Tot ce s-a întâmplat a dus la opulența asta care a îndepărtat foarte mulți oameni serioși din fotbal. Toți cei dinainte au fost la închisoare, iar acest lucru a dăunat mult fotbalului. Tot ce este negativ dăunează fotbalului.

Dar Iftime ce caută în fotbal?

– Adevărat! Lumea mă întreabă ce caut în fotbal, om cu doctorat în electronică… Ce-i cu mine aici? Dar eu le-am spus să intre în fenomen. Cum mi-a zis mie un părinte duhovnic: „Nu lăsa oile în spini să moară, du-te acolo și scoate-le dacă vrei să faci ceva special”. Eu sunt cu oile mele și încerc să fac ceea ce pot eu mai bine, după mintea mea. Eu nu am fost niciodată în Casa Fotbalului până acum câteva zile, pentru că dacă intri acolo, nu ai cum să nu faci un mic compromis.

“Dragomir vorbea chestii mișto, dar nu mi se părea sincer. Mircea Sandu…”

Acum de ce ați fost la Casa Fotbalului?

– M-a invitat Burleanu la o comisie. Eu, domnul Rotaru, domnul Hagi, niște ziariști, oameni din televiziune și m-au invitat la o comisie la care să facem o strategie. Mi-a trimis o invitație, un program al întâlnirii cu toate temele acolo și mi-a dat și un feedback că dacă am ceva de completat. Mi-a prezentat omul Casa Fotbalului, mi-a arătat biroul lui Contra, chiar era acolo. Nu sunt eu cel mai specialist sau în măsură să ofer comentarii, dar pe cei vechi nu am vrut să îi văd acolo, fiindcă trăiam cu angoasa multora că ăsta e fotbalul, cu Dragomir, cu toți ceilalți.

Cu Dragomir sau Mircea Sandu ați vorbit vreodată?

– Cu Dragomir am vorbit de câteva ori, cu Mircea Sandu o dată sau de două ori. Sandu a venit la Botoșani, nici nu știa cine e patronul. Vorbea doar cu Șfaițer. El venea la Botoșani, într-o provincie prăfuită. Dragomir vorbea niște chestii mișto, dar nu mi se părea un om sincer. Na, sunt oameni inteligenți. Faptul că au guvernat fotbalul atât de mult timp este pentru că și-au așezat masa acolo, cu muzicienii pe lângă ei. Mi-e teamă că această cutumă a rămas, și pe Burleanu nu îl mai scoate nimeni vreo 30 de ani, că el e și tânăr (n.r. – râde) Doar dacă pleacă el…

“Gino Iorgulescu e opusul de la harnic! La Ligă îți trebuie un om flămând, care să alerge, să se agite”

Pe Gino Iorgulescu îl știți?

– Îl știu. Nu am avut o părere foarte bună despre el până să îl cunosc. Nu am o problemă cu el, dar cred că e, hai să nu spun discret, dar opusul de la harnic. Acolo îți trebuie un om flămând, un om energic, care să fugă, să se agite, să facă evenimente. Iorgulescu nu face asta. Discreția asta a Ligii nu ajută cu nimic. Nu zic să stea tot timpul la televizor, dar acțiuni cu noi, să meargă, să facem evenimente (n.r. – bate cu pumnul în masă), să sinergizăm valorile fiecăruia. Discuția noastră la FRF despre asta a fost, să creștem spectacolul fotbalului intern. Dar pentru asta trebuie să depersonalizezi fotbalul. Fotbalul e al oamenilor, nu e al tău. De aia am zis că publicul schimbă antrenorul. Nu fac nimic împotriva oamenilor, dar mă gândesc continuu. Când fanii strigă „demisia”, eu am declanșat demisia! Am apăsat butonul! OK, nu îl dau imediat afară pe antrenor, dar discut cu el cum să facem să fie pe placul fanilor.

Unii zic că Moldova e „raiul antrenorilor”, că și Enache stătea în funcție și pe Stoican nu îl dă nimeni afară…

– Continuitatea este extraordinară. Numai că trebuie să fii mereu pus în priză. Și Costel era o baterie care se epuizase, i se părea că nu mai poate. Mi-a și zis că nu mai are un mesaj pentru fotbaliști și când mi-a zis asta mi-am dat seama că e clar.

• 8,3 milioane de euro a investit Valeriu Iftime în clubul din Botoșani, de când s-a implicat în 2004

PARTEA A DOUA A INTERVIULUI CU VALERIU IFTIME, MIERCURI, 9 IANUARIE!  TOTUL DESPRE RELAȚIA CU GIGI BECALI, DINAMO, TRANSFERURI ȘI CULISELE DIN LIGA 1!