News

Valurile de căldură ne afecteză sănătatea. Cum putem ajuta o persoană care suferă de epuizare termică

Pe ger sau caniculă, corpul nostru se va strădui să păstreze o temperatură de aproximativ 37,5 de grade Celsius.
20.07.2021 | 13:38
Valurile de caldura ne afecteza sanatatea Cum putem ajuta o persoana care sufera de epuizare termica
Valurile de căldură sănătatea. Cum putem ajuta o persoană care suferă de epuizare termică Foto: Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Este temperatura la care funcționează orgnismul uman. Pe măsură ce mercurul urcă în termometre, corpul trebuie să lucreze mai mult pentru a-și menține temperatura scăzută.

Cum ne afectează valurile de căldură sănătatea

Pe măsură ce ne încălzim, organismul dilată mai multe vase de sânge lângă piele pentru a elimina căldura și începe să transpire. În timp ce transpirația se evaporă, crește dramatic căldura pierdută prin piele.

ADVERTISEMENT

Când devine reglarea termică o problemă?

Procesul sună simplu, dar pune o presiune asupra corpului, iar cu cât temperaturile cresc, cu atât presiunea este mai mare. Acele vase de sânge dilatate duc la scăderea tensiunii arteriale și fac inima să lucreze mai mult și să pompeze mai repede pentru a împinge sângele în corp.

Ceea ce poate provoca simptome ușoare, cum ar fi erupții cutanate mâncărime sau picioare umflate, deoarece vasele de sânge devin permeabile. Dar dacă tensiunea arterială devine prea scăzută, atunci insuficient sânge va ajunge la organele care au nevoie de el și riscul de atacuri de cord crește.

ADVERTISEMENT

În același timp, transpirația duce la pierderea de lichide și săruri și, esențial, se schimbă echilibrul dintre ele în corp.

Și acest lucru combinat cu scăderea tensiunii arteriale poate duce la epuizarea termică, ale cărei simptome includ: amețeli, leșin, confuzie, greață, crampe musculare, dureri de cap, transpirații abundente, oboseală.

ADVERTISEMENT

Ce putem face pentru cineva care suferă epuizare termică?

Dacă pot fi răcorite în decurs de o jumătate de oră, atunci epuizarea termică nu este în mod normal gravă.

Recomandările specialiștilor:

  • Mutați persoanele afectate într-un loc răcoros.
  • Puneți-le să se întindă și să ridice ușor picioarele
  • Puneți-le să bea multă apă – băuturile pentru sport sau rehidratare sunt, de asemenea, indicate
  • Răciți-le pielea – pulverizați-le cu apă rece sau treceți un burete umezit cu apă rece pe pielea persoanei afectate și ventilați-le. Compresele reci în jurul axilelor sau gâtului sunt de asemenea eficiente.
ADVERTISEMENT

Cu toate acestea, dacă nu-și revin în 30 de minute, atunci înseamnă că suferă de insolație. Aceasta este o urgență medicală și trebuie să sunați la 112.

Persoanele care suferă de insolație potînceta să transpire, chiar dacă sunt prea încinse, iar temperatura lor apoate depăși 40 de grade Celsius și ar putea avea convulsii sau și-ar putea pierde cunoștința.

Cine este mai expus riscului?

Oamenii sănătoși ar trebui să poată face față valului de căldură, dar unele persoane prezintă un risc mai mare.

Bătrânețea sau unele afecțiuni pe termen lung, cum ar fi bolile de inimă, pot lăsa oamenii mai puțin capabili să facă față stresului la care căldura le supune corpul. Diabetul, ambele tipuri 1 și 2, pot face organismul să piardă apa mai repede și unele complicații ale bolilor pot altera vasele de sânge și capacitatea de a transpira.

De asemenea, este crucial să puteți recunoaște că sunteți prea încins și apoi să puteți face ceva în legătură cu asta.

Copiii și bebelușii, cei care sunt mai puțin mobili, pot fi mai vulnerabili și bolile cerebrale, cum ar fi demența, pot face oamenii să nu fie conștienți de căldură sau să nu poată face nimic.

Persoanele fără adăpost vor fi, de asemenea, mai expuse puterii soarelui. Și cei care locuiesc în apartamente la ultimul etaj se vor confrunta și cu temperaturi mai ridicate.

Unele medicamente cresc riscul?

Da – dar oamenii ar trebui să își ia medicamentele în mod normal și trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se răcori și hidrata.

Diureticele măresc cantitatea de apă pe care o expulzează corpul. Sunt luate pe scară largă, inclusiv pentru insuficiență cardiacă. La temperaturi ridicate, acestea cresc pericolele de deshidratare și dezechilibre în mineralele cheie din organism.

Antihipertensivele – care scad tensiunea arterială – se pot combina cu vasele de sânge care se dilată pentru a face față căldurii și provoca scăderi periculoase ale tensiunii arteriale.

Unele medicamente pentru epilepsie și anti-Parkinson pot bloca transpirația și pot face corpul să se răcească mai greu.

Și alte medicamente, cum ar fi litiul sau statinele, pot deveni mai concentrate și mai problematice în sânge dacă există prea multe pierderi de lichide.

Căldura ucide?

Potrivit unui studiu recent, peste 5 milioane de oameni mor în fiecare an la nivel mondial din cauza condițiilor excesive de căldură sau frig, a constatat un studiu pe 20 de ani, iar decesele legate de căldură sunt în creștere.

Studiul care a implicat zeci de oameni de știință din întreaga lume a constatat că 9,4% din decesele globale în fiecare an sunt atribuite expunerii la căldură sau frig, echivalent cu 74 de decese suplimentare la 100.000 de persoane.

Cele mai multe dintre acestea vor fi atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale cauzate de încercarea organismului de a-și menține temperatura stabilă.

Rata mai mare a mortalității începe să se declanșeze odată ce termometrul trece de 25-26C.

Cu toate acestea, dovezile sugerează că decesele tind să fie cauzate de temperaturi mai ridicate primăvara sau începutul verii, mai degrabă decât de în plină vară. Acest lucru se poate datora faptului că începem să ne schimbăm comportamentul de zi cu zi pe măsură ce vara progresează și ne obișnuim să gestionăm căldura.

Dovezile din valurile de căldură anterioare arată că creșterea deceselor se întâmplă foarte repede – în primele 24 de ore de la caniculă. Acest lucru este în contrast cu perioadele foarte reci, care pot fi, de asemenea, mortale, dar durează mai mult pentru a avea un impact.

Un studiu din 2010 privind impactul valurilor de căldură asupra deceselor în nouă orașe europene și a constatat creșteri de oriunde de la 7,6% (la München) la 33,6% (la Milano).

Valul de căldură din 2003 din Europa a provocat aproximativ 70.000 de decese suplimentare, potrivit estimărilor.

Temperaturile diurne vs cele nocturne

Temperaturile cele mai ridicate vor fi în mod evident în timpul zilei, când soarele bate asupra noastră, dar temperatura pe timp de noapte este, de asemenea, crucială.

Motivul este că organismul are nevoie de o pauză. Dacă efortul de a menține temperatura corpului sub control continuă și noaptea, atunci crește riscul de probleme de sănătate.

Deci, cum gestionăm căldura?

Sfatul este destul de simplu și evident: mențineți-vă răcoros și hidratat. Asigurați-vă că beți suficientă apă sau lapte. Ceaiul și cafeaua sunt, de asemenea, indicate. Trebuie să fiți atenți la alcoolul în exces, deoarece poate crește riscul de deshidratare.

Și încercați să păstrați răcoare – dacă este mai cald afară decât în ​​interiorul casei, atunci este mai bine să țineți ferestrele închise și perdelele trase. S-ar putea să vă fie mai plăcut să vă îndreptați spre un parc, cu puțină briză și umbră, decât să stați acasă.

ADVERTISEMENT