Viorel Moldovan a vorbit după meciul CFR-Rapid, 1-1, despre temperatura scăzută. Președintele giuleștenilor a spus că e anormal ca partidele să fie disputate la minus 5 grade, câte erau în Cluj sâmbătă seară și că un astfel de context crește riscul de accidentare a fotbaliștilor și scade calitatea jocului.
Soluția pe care a propus-o Moldovan era programarea meciurilor mai devreme, la ore la care vremea să nu mai fie atât de rece. Așa ceva e greu de aplicat, din moment ce televiziunile au interesul să programeze partidele seara, la ore cu potențial pentru audiență. Până la negocierea orelor, cât de real este riscul de accidentare a jucătorilor? Cât de mult îi afectează frigul?
Dan Vasilică, preparatorul fizic devenit cunoscut în fotbalul nostru ca urmare a colaborării pe care a avut-o cu Adrian Mititelu, explică exact care sunt efectele. Vasilică a lucrat pentru FCU Craiova și ca preparator, a fost și antrenor principal interimar, și nutriționist, s-a ocupat pe parcursul câtorva ani de antrenarea fotbaliștilor și în condiții cu ger, și pe caniculă.
”Lumea pornește de la ideea că în perioada rece organismul are nevoie de mai mult timp pentru încălzire. Dar nu există niciun studiu, vreo cercetare, vreo lucrare de doctorat care să arate că în perioada noiembrie-februarie sunt mai multe accidentări în SuperLiga decât există în restul anului”, spune Vasilică.
Ar fi, așadar, numai o bănuială că frigul creează probleme. Specialistul explică însă că a mai apărut un element care crește efectul gerului: ”Să luăm, pentru exemplu, o situație cu VAR. Jucătorii stau cinci minute sau opt minute ca să aștepte decizia, apoi e reluat jocul. Dacă ai stat transpirat la minus 5 grade timp de cinci minute vei simți altfel sprintul decât îl simți în august, când sunt peste 30 de grade”.
Vasilică oferă exemplul pe care îl constituie campioana României: ”În teorie, da, frigul crește riscul de accidentare, dar dacă ne uităm la FCSB vedem că echipa a avut multe accidentări înainte să se lase frigul, în lunile calde. Multor fotbaliști li se pare că se pot accidenta mai ușor iarna fiindcă pe ger, când ai picioarele înghețate, simt mai rău oricare lovitură”.
Toate terenurile echipelor din SuperLiga sunt încălzite, cluburile au avut obligația să monteze instalații de încălzire, altfel nu ar fi primit licențe pentru prima ligă. Condițiile sunt, așadar, cu mult mai bune decât erau în România, și nu numai aici, în anii 90 ori chiar mai în urmă, în perioada comunistă.
”În Rusia se joacă fotbal și la minus 10 grade. E clar că există un disconfort, dar nu atât de mare încât jucătorii să sufere accidentări sau, mai rău, sportul acesta să nu poată fi practicat din cauza frigului”, argumentează preparatorul fizic.
Față de trecut, încălzirea terenurilor nu este singura schimbare. Fotbaliștii au acum și metode mai bune pentru refacere: tehnologie, medicamente, metode. Exemplul pe care l-a folosit Vasilică, oprirea unui joc pentru arbitrajul video, nu e cel mai rău pentru fotbaliști. Partida România-Kosovo a fost oprită aproape o oră, timp în care oaspeții se aflau în vestiar, iar tricolorii au rămas pe teren. Erau puține grade peste zero în momentul acela și toți jucătorii erau transpirați după ce alergaseră pe parursul celor 90 de minute plus câteva de prelungire. Jocul nu a mai continuat, așa că tricolorii nu au fost forțați să revină la efort după ce înghețaseră.